CAPITOLUL 3 –În care găsim cuvintele grele: „conflict de interese”, ceea ce nu ne surprinde deloc
Din nefericire, domnul Coțofană, având în tumultosul său trecut o preafrumoasă condamnare la 4 ani de închisoare cu suspendare, pentru evaziune fiscală, a fost un „actor grăbit” în echipa ministrului, căci cariera sa de consilier al lui Costache a început pe 5 decembrie 2019 și s-a încheiat pe 21 decembrie , în același an… În scrisoarea de divorț, domnul ministru a scris : „Consilierii onorifici care vor fi numiți în funcție de ministrul Sănătății vor prezenta documente din care să reiasă că îndeplinesc criteriile de integritate.” Cam sec… cam răutăcios, zic…
Așa, de la distanță, mie mi s-a părut că ministrul a „primit în plic” un consilier, fără să știe prea multe despre el. Însă după divorțul lui Costache de Coțofană-el, Coțofană-ea a dat ceea ce se numește un interviu incendiar la „LIBERTATEA.ro” pe 31 ianuarie 2020, în care se referă la faptul că ministrul a semnat ulterior numirii în funcția de demnitate publică un contract cu POLISANO pentru un „salariu de bază lunar brut de 20.512 lei” și în care s-a angajat să fie fidel unității sanitare, interviu unde apar următoarele afirmații:
„Costache nu este ministrul POLISANO, ci este ministrul nostru, al cetăţenilor! Mie, domnul ministru mi-a spus că îşi doreşte foarte tare să opereze, dar nu s-a pus niciodată problema unei remuneraţii financiare. I-am explicat că incompatibilitatea şi conflictul de interese sînt chestiuni distincte. (…) I-am explicat domnului ministru că adresa de la ANI nu-l protejează de un eventual conflict de interese!… Păi, s-o luăm clar! Domnul. Costache este angajat la POLISANO, soţia sa este angajată la POLISANO, fosta soţie, angajată POLISANO! Raportul de muncă există -nici n-are rost să mergem cinci ani în urmă, că el există şi în acest moment. Aceasta este faptă penală şi n-o poate stabili ANI. Mă surprinde ieşirea Premierului, că nu există conflict de interese, căci nu s-a analizat, nu a fost sesizat încă Parchetul. Această faptă este prevăzută cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică!”
Aoleu! Și, dacă-i așa, cum de „instituțiile statului” n-au băgat de seamă?
Rezumat al ultimelor două capitole: Iubi-Lavi e fost ofițer de-al „băieților”… iar Ponta Victor e și el creația unor „băieți”… pe de altă parte, însă, nici un „băiat” oficial nu sesizează colcăiala de interese din ministerul Sănătății. Măi să fie… oare e o furtună mută în paradisul „băieților” și pe noi nu ne-au anunțat?
CAPITOLUL 4: În care regăsim ideile lui Victor Costache din 2016
…………………………………………………………………………………..
Vă spuneam, cetățeni, că piesa pare scrisă de câțiva ani buni… de aceea mă întorc la interviul lui Victor Costache, din 2016:
Conf. Dr. Victor Costache: „Noi vorbim aici de programe curative care pot salva vieți. Pacientul, dacă face un infarct, nu mai are nevoie de prevenție. Are nevoie să acționăm acum, asta trebuie să facem ca să salvăm oamenii care se aliniază la o ușă și NOI NU-I PUTEM TRATA”.
Reporter: „De ce? Pentru că STATUL NU PLĂTEȘTE PREȚUL CERUT de privat?”
Conf. Dr. Victor Costache: „Dumneavoastră, dacă ați avea nevoie de o intervenție chirurgicală cardiovasculară, și eu pot avea nevoie, nu știm ce ni se poate întâmpla, am cotizat o viață la casa de asigurări și nu veți putea să veniți să vă operez eu.
Reporter: „Decât dacă plătesc tot din buzunar?”
Conf. Dr. Victor Costache: „Da. Lucru care este neprincipial european și contra legii. Toată lumea vorbește de reforma sistemului, dar de fapt pe nimeni nu interesează.”
Reporter: „Aceste PREȚURI PREA MICI puse pe sănătate sunt marea problemă, de fapt?”
Conf.dr. Victor Costache: „Noi avem programări pentru trei luni, nu mă înțelegeți greșit. Eu vreau să ajungem în România la o normalitate. Întorcându-mă după atâția ani, nu pot să accept ceea ce se întâmplă. Nu pot să mă uit în ochii oamenilor pe care-i văd în consultații și să le explic că ei trebuie să plătească 5.000 de euro, că ăsta e costul mediu al unei intervenții la noi, în condițiile în care ținem costurile la zero, adică spitalul nu câștigă NIMIC (ooooo!!! n.n.) și că dacă nu au 5.000 de euro sunt condamnați. (…) În Franța dacă i-aș fi spus cuiva că are de plătit 5.000 de euro pentru o intervenție de by-pass, cred că se organiza o demonstrație publică și cădea Guvernul. Acolo au dreptul să fie tratați.”
Problema, domnule ministru , este că, orice reformă vei dori dumneata să faci pentru împărțirea plăcintei, aceasta nu va fi mai mare decât este în prezent decât dacă se măresc taxele pentru sănătate. De aceea, atâta timp cât asta nu se întâmplă, plăcinta având același diametru și aceeași grosime, prin creșterea tarifelor prestațiilor medicale efectuate, rezultatul va fi- fără discuție- accesul unui număr tot mai mic de oameni la programele finanțate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin CNAS. În schimb deschiderea neîngrădită a Casei pentru sistemul privat i-ar asigura matricei POLISANO o remarcabilă liniște interioară și i-ar oferi doctorului Costache prilejul de a-și privi cu îndrăzneală pacienții drept în ochi, căci POLISANO ar deveni mielul rapace care suge, spornic, la două mame. În timp ce sistemul public va fi, desigur, subnutrit.
Într-un interviu pentru REALITATEA PLUS, din 18 februarie 2020, Ministrul Costache ne informează, vag, că s-ar putea să avem nevoie de „niște abonamente sau niște asigurări de sănătate” ca să nu scoatem bani din buzunar (coplata).
Victor Costache, ministru: „Am prorogat acest fenomen ( coplata, n.n.) pe un an pentru a reuşi să ne creăm şi noi un sistem de abonamente sau de asigurări de sănătate la care să se poată subscrie pentru a evita să scoateţi din buzunar aceşti bani… Nu vă faceţi un abonament la o clinică privată. În toată Europa există asigurări complementare de sănătate, ceea ce face ca orice cetăţean european, când are o problemă de sănătate neprevăzută să nu scoată o avere din buzunar…
Redactor: „Vestea bună e că nu vom plăti această coplată, dar vom plăti suplimentar la sănătate, o asigurare?”
Victor Costache, ministru: „De aceea se numesc complementare. Plătiţi numai dacă vreţi. Nu vă impune nimeni. Ca la maşini”.
CAPITOLUL 5: În care tragem unele concluzii…
„Ca la mașini…” Dar tu cetățene, care trăiești aici, știi bine cum funcționează sistemul de „abonamente și asigurări” în România. Pentru că dacă va fi „ca la mașini” vei avea nevoie de mult noroc pentru a supraviețui când vei vedea nota de plată și vei reciti contractul de asigurare scris mărunt, precum acele contracte de ipotecă pe care le descifrezi, de obicei, după ce ai semnat. Iar toate acestea, mândră Românie, se vor întâmpla pentru că tu taci. Nu ieși în stradă, nu te revolți, ci aștepți cuminte, cu inima cât un purice, să ți se întâmple toate relele. Pentru tine important a fost să nu fie amnistie și grațiere și să nu scape Dragnea de pușcărie, căci viața ta de asta depindea și pentru asta ai mărșăluit pe străzile marilor orașe, cu lasere pe pereți și cu lanternuțele aprinse, având în fața coloanei copiii cu suzete-n gură, trăgându-și nasul și purtând, mândri, pancarte ale căror mesaje le erau complet necunoscute. Pentru ca să crape Dragnea ai luptat eroic, Românie, iar nu pentru accesul tău la sănătate…
Căci un milion de oameni cu vuvuzele, tamburine și butelii de plastic în care zornăiau monede au ieșit în stradă împotriva Ordonanței 13, pe care nu s-au obosit s-o citească… și doar o sută de cetățeni s-au adunat îngrijorați de Ordonanța-de-la-miezul-nopții a domnului ministru Costache.
Și atunci? Cum să nu spun eu că ți-ai câștigat, luptând din greu, dreptul de a fi călcat în picioare, cetățene român?
Autor: Luminița Arhire
Sursa: Luminița Arhire Facebook