MOTTO 1: „Instanța a spus să dați banii înapoi! Borfașule, dă, bă, banii înapoi! 267 de mii de euro! Dă, bă, banii înapoi, bă! Banii!” (Marian Ceaușescu urlând la Klaus Iohannis la INTRAREA ÎN Universitatea Națională de Muzică din București)… și, desigur: „Da’, banii când îi dați înapoi? Borfașule, instanța a spus: banii, borfașule! 260.000! Escrocule! Beneficiile tale care o să fie? Mașină, casă, etc.???!! Noi, ce dracu’, luăm de la tine? Arză-te-ar catranu’! Lasă-mă, mă, și pe mine! Dă-l dracu’! E președintele lu’ Tutankhamon!” (Marian Ceaușescu urlând la Klaus Iohannis la IEȘIREA DIN Universitatea Națională de Muzică din București, 1 octombrie 2024)
MOTTO 2: „Nu mai este un secret pentru nimeni că numele președintelui Klaus Iohannis este luat în discuție la modul cel mai serios și la nivelurile cele mai înalte, de la Washington și Bruxelles, pentru a prelua funcția de secretar general al NATO.” (Alexandru Muraru, 19 iulie 2022, DIGI 24. ro)
………………………………………………………………………………..
Ceaușescule… Ceaușescule… te-ai lăsat și tu pe tânjală, băiatule! Ce-i asta? „Borfașule…! Dă, bă, banii înapoi, bă! Banii!”… păi, dragă, astea-s vorbe potrivite pentru Dragnea Liviu, acela băgat la închisoare pentru 5 000 de euroi pe care nici nu i-a luat, nici nu i-a văzut și nici măcar nu știa de ei. Pe când, pentru unul care și-a însușit două case cu acte false și a încasat de pe urma furtișagului niște chirii babane, având de dat statului cel puțin 260 000 de euroi, personaj care, bașca, mai e și președinte al României, precum și laureat al premiului „Otto cel Mare” din Magdeburg, e-he-hei! ar trebui să schimbi repertoriul, băiatule, adică să-l adaptezi anvergurii personajului, că, de! e vorba despre un președinte, orișicât, dar și despre unul care a fost candidat perpetuu pentru diferite demnități euroatlantice, precum e Mircea Cărtărescu candidat în fiecare an la Premiul Nobel pentru Literatură!
Nu te intimida doar pentru că Alexandru Muraru, fratele geamăn al lu’ ambasadorul României în patria Licuriciului, ți-l descrie pe Klaus după cum urmează: „De la începuturile sale politice, EUROPENISMUL IMANENT (…) l-a plasat în răspăr cu tentațiile elitelor locale ale anilor 2000, ca deschizător de drumuri în modernizarea administrației și un model FRUST, FĂRĂ SCANDALURI DE CORUPȚIE, răfuieli locale sau APUCĂTURI DE BARON”. Da, așa a zis ăla… „fără scandaluri de corupție”… că doar falsificarea unui testament sau inventarea unor moștenitori, ca să-ți poți „trage” pe persoană fizică două case, în combinație cu un ghiduș de notar, e „dăcât” grup infracțional organizat „frust”, ca să zic așa, iar nu corupție, în timp ce apetitul insațiabil pentru dobândirea de căsoaie fără număr, precum și aplecarea bolnăvicioasă către un lux deșănțat, nu sunt nicidecum „apucături de baron”, ci dovedesc doar un „europenism imanent”, potrivit aceluiași Alexandru Muraru!
Hai, Mariane, vezi ce tare e Muraru ăsta și cum le zice de frumos? Păi, fii și tu mai creativ, dragă! Încearcă „nesimțit cu ceafa groasă”… „cioclovină durducată”… „suină cocoțată în copac”… „grandoman ieșit de la cur de Paris”… „creastă burzuluită”… „prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul”… „’nalt ca bradul și prost ca gardul”… „hoțul neprins e președinte cinstit”… etc. Ce naiba, să te învăț eu cum să te răstești la ăla de-l periai acum câțiva ani, pe când te fotografiai cu el de parcă era „minunea din noiembrie” a Oanei Stănciulescu?
Autor: Luminita Arhire
……………………………………………………………………….
P.S. În fotografie e președintele României, Klaus Iohannis, fericit că protestatarul Marian Ceaușescu îl iubește și a acceptat, în sfârșit, să se fotografieze și cu el (noiembrie 2018).
