MOTTO: „În acest moment, președintele Consiliului European este belgianul Charles Michel. Dar, pe 7 ianuarie, el a anunțat va candida pentru un post de europarlamentar, la alegerile europene ce vor avea loc în statele membre, între 6 și 9 iunie 2024. Dacă va fi ales eurodeputat, Charles Michel va demisiona din postul de președinte al Consiliului European pe 16 iulie 2024, după cum el însuși a explicat. Dacă Charles Michel va demisiona pe 16 iulie, liderii europeni ar trebui: fie să aleagă un nou președinte al Consiliului până atunci; fie să accepte, așa cum spun reglementările Uniunii, ca instituția să fie condusă până la finalul lui 2024 de premierul Viktor Orban, a cărui țară, Ungaria, va deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene între 1 iulie și 31 decembrie 2024.” (EUROPA LIBERĂ. org, 12 ianuarie 2024)
……………………………………………………………………………………………………
Discuția despre „reședința potrivită” pe care statul român trebuie să i-o pună, în curând, la dispoziție unui trântor patentat întins cam vreo doi metri pe verticală, pentru a o utiliza, ca și până acum, doar vreo două-trei zile pe săptămână, deoarece restul timpului și-l va petrece într-una dintre celelalte cinci case proprietate personală din Sibiu, proprietăți pe care nici cel mai performant profesor din România nu le-ar putea justifica vreodată din venituri fiscalizate, este atât de dezgustătoare încât presa care o promovează cred că se adresează unui popor de raci… căci numai racii n-au niciun fel de grețuri să înghită orice scârnăvie fără să aibă nevoie de lămâie!
Asta-i problema României? Confortul din viitor al unei căpușe supradimensionate, care, ca orice căpușă, nu a fost înzestrată de natură cu cap, că nu-i trebuie, ci doar cu niște piese bucale atașate la un aparat digestiv viguros și veșnic nesătul? Sigur, căpușa noastră specială are dinți, nu chelicere, dar în rest… corespunde perfect definiției!
Și, ca să nu ne plictisim, în șuvoiul de catastrofe (financiare, climatice, militare, conjugale, etc.) presa strecoară subtil și ideea că se eliberează un post de big-chief la Consiliul European iar căpușa noastră multilateral dezvoltată ar putea să-l ocupe… dacă-și dă demisia din actuala demnitate… și dacă-l aleg ăia, care, poate, au nevoie de un prostovan bun executant în scaunul acela, dar parcă și acolo IQ-ul bunului executant, zic, ar trebui să se înscrie în anumite limite.
De aceea cred că-i rușinoasă discuția despre privilegiile pe mai departe ale unuia care a abuzat în timpul mandatului de toate privilegiile posibile. Fără să judec legea care-i acordă „fostului deținător al celei mai înalte demnități în stat” anumite drepturi până la sfârșitul vieții, aș spune că e indecent să părem preocupați de huzurul viitor al unui parazit de lux. Pe care România, în zdrobitoarea sa majoritate, îl disprețuiește astăzi, făcând din el ținta unor glume acide și a unor devastatoare caricaturi și „etichete”. De parcă nimeni nu l-a ales de două ori… de parcă a fost doar o întâmplare nefericită… Mulți spun: „a, el a fost impus dinafară… nu noi, ci alții…”
Numai că asta nu este adevărat. Alegerea s-a făcut cu un „ba p-a mă-tii” extins, de două ori. Că astăzi nimeni nu mai vrea să recunoască pe ce acarian ectoparazit a pus, cu sete, ștampila, e cu totul altă poveste! Și foarte mulți au pus ștampila pe rânjetul ectoparazitului nu doar o dată, ci de 4 ori, de două ori în 2014 și de două ori în 2019!
Pentru ca acum, când așa de mulți îl detestă, să ne preocupăm de reședința lui de „fost” cu o grijă ipocrită, de parc-ar fi „cel mai iubit fiu al poporului”. De aceea, uneori mă întreb cu îngrijorare nu atât pentru ce calități anume a fost el, la un moment dat, „cel mai iubit fiu”… ci, mai curând, cum arată azi cetățeanul acela care a putut să-l aleagă? Am închis ochii și mi-a apărut în față o struțocămilă: Tudor Chirilă, dar având ochii și urechile Oanei Stănciulescu. Și fusta ei…
………………………………………………………………………………………………
P.S. „CĂPUȘA: Spre deosebire de insecte, căpușele nu au cap, antene, torace sau abdomen. Corpul este împărțit într-o regiune anterioară, capitulul sau GNATOSOMA, și o regiune posterioară, IDIOSOMA, care constituie restul corpului.” (WIKIPEDIA. org)
În imagine, cetățeni, este o GNATOSOMĂ de căpușă, așa cum m-am priceput eu să o desenez mai bine… Acum, că apare și-o parte din IDIO…SOMĂ, asta e o pură întâmplare… încercați să ignorați restul fotografiei, ca să nu vă deruteze. Mulțumesc.
Autor: Luminita Arhire
