„În momentul în care martora D.A. a intrat în încăpere, discuțiile au fost întrerupte brusc, ceea ce indică o preocupare de a ascunde conținutul conversației. Refuzul lui Georgescu Călin de a permite turnarea ceaiului sau intervenția gazdei în orice fel arată nu doar faptul că întâlnirea avea un caracter confidențial, iar orice prezență neautorizată putea fi considerată un risc, ci și caracterul apăsător al atmosferei și starea de surescitare vădită a inculpatului Georgescu Călin, al cărui singur scop, din perspectiva prezenței sale în acel loc, era agrearea direcțiilor de acțiune viitoare” (extras din Rechizitoriul în baza căruia a fost trimis în judecată Călin Georgescu, pe 16 septembrie 2025, pentru rolul lui esențial în tentativa de lovitură de stat din decembrie 2024)
…………………………………………………………………………
Ah! Realitatea o ia vijelios înaintea puterii mele de a scrie!
Deci înțeleg că totul era controlat în cele mai mici amănunte … complotiștii erau atent monitorizați, se știa deja că se aprovizionau masiv cu artificii, pistoale cu apă și cozi de mătură (unii, tot în vederea loviturii de stat, au cumpărat și spray-uri cu piper sau cu boia de ardei dulce -niște arme foarte periculoase). Dar autoritățile sunt mereu la datorie! Cu discreție ei erau urmăriți și li se contabiliza fiecare scărpinat în fund și fiecare postare publică de pe FACEBOOK și Tik Tok. De altfel, procurorii Florența, Veneția și Milano au copiat personal, pe coli A4, chemările la puci distribuite către public de legionarii îndârjiți. Le-au corectat din punct de vedere al ortografiei defectuoase, îngrozindu-se că nu era pusă cratima acolo unde le spusese generalul Rog că trebuie să stea.
Și așa, din monitorizare în monitorizare, a venit episodul Ciolpani. Adică, adevărata conspirație.
„Surse judiciare au confirmat că, la data de 4 decembrie 2024, Călin Georgescu l-ar fi contactat telefonic pe Eugen-Ionuț Sechila, personaj controversat în spațiul public prin prisma afinităților legionare și a implicării în organizarea de tabere cu caracter paramilitar.” (citat din rechizitoriu)
Așadar, pe 7 decembrie 2024, la o zi după anularea alegerilor, Călin Georgescu și Horațiu Potra, care pentru orice eventualitate fixaseră întâlnirea dinainte ca alegerile să fie anulate, mai încruntați ca oricând, hotărâți să dea lovitură de stat cu cei 20 de oameni din dotarea lui Potra, au intrat în bunker-ul inexpugnabil al lui Sechila, de la Ciolpani, unde, pe lângă Sechila mai erau încă doi puciști. În bunker era și o sobă. Soba avea nevoie să fie alimentată cu lemne. Încruntații aveau nevoie iminentă de ceai fierbinte. Căci de-aia erau așa de crânceni cei cinci răsturnători de „ordine de drept”, fragedă și pură (35 de ani, ce-i drept, dar încă naivă)… deoarece pe 8 decembrie 2024 ei erau hotărâți să dea lovitura de stat despre care vorbiseră lejer prin mesaje publice pe FACEBOOK, Tik Tok, WhatsApp și pe alte rețele, știind că acestea sunt impenetrabile (or fi ele impenetrabile, dar, hai… generalul Rog și procurorii cu nume de orașe italiene nu dorm și descifrează orice). Inconștienții din bunker, deși bine pregătiți, nu bănuiau asta și mai vorbeau și la telefon, pe deasupra!
Discuția s-a desfășurat între 10.51 și 12.01 (o persoană cu memorie bună… adică foarte bună, cred, a precizat cu mare exactitate aceste ore…)
Ei bine, în această atmosferă încărcată de „reconfigurarea ordinii constituționale” și „de politică revizionistă”, la un moment dat a intrat o doamnă, cu o tavă și ceaiul aburind în ceainicul abia luat de pe foc.
Doamna era pregătită temeinic în materie de lovituri de stat. Așa că dânsa a observat imediat atmosfera „ecosistemului mediatic prorus” plus „starea de surescitare vădită” și se pregătea să toarne ceaiul timp de minimum 15-20 de minute, în așa fel încât să poată trage cu urechea, pentru orice eventualitate, în caz că o întreabă procurorul Verona ceva… apoi să bage și lemne în foc timp de alte 15 minute, ca să pregătească și un material pentru procurorul Napoli… Intuiția îi spunea că „tiparul acțional” era putinist în subtext, așa că trebuia să fie numai ochi și urechi. Dar, stupoare:
„În momentul în care a adus ceaiul, Georgescu Călin nu a lăsat-o să toarne în pahare și i-a făcut semn că nu are nevoie de servire. Ulterior, când a întrebat dacă să mai pună lemne pe foc, i-a arătat din nou că nu este nevoie și că poate părăsi încăperea.” (citat din rechizitoriu)
Ah! Distrusă, doamna a trebuit să remarce că asta „arăta clar că discuția avea un caracter confidențial, participanții dorind nu doar să nu fie auziți, ci nici măcar deranjați”. Procurorii Verona și Napoli n-o vor ierta niciodată că nu a livrat „nota informativă” așteptată!
Însă azi, 16 septembrie 2025, doamna cu ceaiul a răsuflat, în sfârșit, ușurată… căci a văzut că întocmirea rechizitoriului fusese încredințată procurorului Iacob. Și, cu bucurie, citind materialul, a constatat că procurorul Iacob poate elabora un rechizitoriu cât un roman de Tolstoi fără nicio probă, fără să citeze niciun articol de lege, fără să știe ce anume s-a discutat la Mediaș, la Ciolpani sau în alte destinații „de complot” și fără ajutorul procurorilor Florența, Veneția, Milano, Verona și Napoli, ci numai și numai pe baza propriei sale imaginații hrănite doar cu filme cu James Bond și cu cursurile de „intelligence” ale generalului Rog!!!
Autor: Luminita Arhire