Lucian Sârbu: “E un modus operandi al elitelor americane. Să nu credeți că din rahatul actual din Ucraina nu vor câștiga tot ei”

– 5 președinți, adică 4 foști care mai sunt în viață + actualul (singurul care lipsește de pe listă e Donald Trump);

– 2 judecători de la Curtea Supremă (cum ar veni, Curtea lor Constituțională, zegrenii lor);

– 11 guvernatori și…

– …nu mai puțin de 100 de congresmeni…

…care se trag din familii care au deținut cândva sclavi. Atenție, e vorba de oameni care trăiesc și care dețin funcții și influență politică.

Pe de altă parte, în societatea americană sunt discuții tot mai dese legate de despăgubirea urmașilor sclavilor și America încearcă permanent să rezolve cumva rănile sclaviei. Despăgubiri, discriminare „pozitivă”, BLM și multe altele sunt doar câteva dintre cheltuielile pe care statul și societatea americană le au pentru a acorda reparații istorice celor care au fost sclavi.

De ce nu sunt puse să plătească fix aceste familii care, iată, chiar și după mai bine de 150 de ani „hrănesc” masiv elita politică americană cu personalități, deci sunt pline de bani (statistic vorbind, congresmanii americani sunt printre cei mai bogați oameni din SUA) și de ce povara acestor despăgubiri trebuie suportată la grămadă, de toată societatea, e peste puterile mele de înțelegere.

Acesta, însă, e un modus operandi al elitelor americane. Să nu credeți că din rahatul actual din Ucraina nu vor câștiga tot ei. Ei scot și vor scoate în continuare bani, pe toate părțile, în timp ce dobitocul de ucrainean își lasă oasele bătându-se cu frate-su, prostul de român suportă să i se c… în cap toți gherțoii NATO în timp ce lui leafa nu-i mai ajunge de la o lună la alta, fraierul de polonez stă cu recolta nevândută și neamțul cel retard și-a însurat curu’ cu asfaltul, ‘că nu mai are de lucru și măreața industrie germană, altădată mândria Europei, se preschimbă în colb sub privirile lui melancolice.