Am vorbit ieri cu un prieten afectat rău de tot de măsurile de austeritate ale acestor demenți. E, ca să zic așa, „din linia întâi” a celor afectați: nu vorbim (doar) de tăierea vreunui salariu sau a vreunui spor, ci pur și simplu de împingerea cinică spre șomaj. Și mi se plângea el că e și frig în casă (locuiește în sectorul 3), și era ferm convins că într-o lună, două, lumea va ieși în stradă „ca în ’89, că nu se mai poate”.
Eu l-am contrazis: nu va ieși nimeni. Și iată de ce cred că nu va ieși nimeni în nicio stradă: pentru că sistemul e de așa natură încât și-a creat o masă critică de indivizi loiali care sunt întotdeauna mai bine organizați și mai bine apărați de greutăți decât marea masă a populației.
În Franța și în Germania, de exemplu, aceștia sunt pensionarii: chiar dacă ambele țări se prăbușesc în timp real sub ochii noștri, partidele-sistem (partidul lui Macron, SPD+CDU în Germania) continuă să câștige sau să facă scoruri electorale bune pentru că atâta vreme cât pensiile pensionarilor nu sunt puse în pericol, pensionarii vor vota constant cu ei împotriva „aventurierilor” (RN și AfD la dreapta, Les Insoumis sau BSW la stânga) care pun în pericol „stabilitatea” – de fapt singurele forțe politice care încearcă forțarea unei soluții de ieșire din impas, alta decât războiul mondial.
În România rolul acesta e jucat de tefelimea mic-burgheză din marile orașe, singura clasă câștigătoare (financiar) de pe urma „tranziției” și, pe cale de consecință, clasa cu prestigiul social cel mai ridicat. Nu degeaba mai toată economia e concentrată în București și în alte câteva orașe mai răsărite (Cluj, Iași): aici ai joburile cele mai bune, plătite cu mult peste media de salarizare de la Fălticeni, Țăndărei, Caracal, Aleșd sau Babadag. Chiar dacă măsurile de austeritate afectează și tefelimea mic-burgheză, până când tefelimea asta nu va ajunge efectiv cu degetele strânse la ușă ea nu va țipa că o doare. Tefelimea va crede în continuare că destinul ei binemeritat e să-și facă vacanțele de vară în Grecia, că cine nu are salariu peste medie e un leneș asistat social, că rușii pândesc după colț abia așteptând să invadeze România, că Ucraina e prietena noastră care ne apără complet dezinteresat de hoardele barbare suflate încoace de crivățul Siberiei, că Uniunea Europeană ne dă nouă lapte, carne, brânză, ouă și câte și mai câte.
Momentan observăm că Puterea nu mai e capabilă să mobilizeze tefelimea pentru cauzele proprii, dovadă că atunci când au încercat să instrumenteze o nouă lovitură de stat, de data aceasta în Justiție, s-au făcut de râs, nereușind să adune în stradă decât câteva sute de lunatici. Dar asta nu înseamnă că tefelimea are degetele strânse la ușă și că urlă de durere. Nu. Tefelimea e doar într-o ușoară expectativă, pentru că încă nu e convinsă că anul trecut a fost trasă pe sfoară, păcălită porcește. Trebuie spus și că tefelimea are o părere de sine foarte bună, deci nu doar că nu e convinsă că a fost mințită, dar tefelimea crede despre sine (greșit) că e atât de inteligentă, încât nimeni nu o poate minți (un fel de sindrom Dunning-Kruger). Și tocmai pentru că nu e convinsă că a fost mințită, nici nu urlă „contra”, adică nici nu va ieși în stradă să protesteze împotriva unor măsuri descreierate, antieconomice, criminale, care o afectează, în fond, și pe ea cu vârf și îndesat. Tefelimea încă e în sinea ei convinsă că „totul e necesar” și că „altfel nu se putea” ba, mai mult, dacă îi vânturi de două-trei ori pe la urechi că „datoria a făcut-o Ciolacu/PSD” (de parcă PNL/Ciucă/Bolojan nu făceau parte din coaliție!) atunci i-ai aneantizat complet orice zbatere de neuron critic.
Și dacă nu poți scoate în stradă tefelimea, mic-burghezii marilor orașe, atunci alternativa ar fi să ai simultan revolte în sute de orașe și orășele mici din România. Iluzii! Așa ceva nu se va întâmpla niciodată și, în plus, o mână de jandarmi vor fi mai mult decât suficienți ca să pună cu botul pe labe câțiva amărâți.
Mai mult, nu doar că tefelimii nu-i vine să creadă ceea ce i se întâmplă și nu e dispusă să protesteze. Dar nemernicii ăștia în mod special au luat niște măsuri șocant de idioate, și când zic „șocant” o zic în sensul „doctrinei șocului” de care vorbea Naomi Klein. Ce rost are să supraevaluezi proprietățile imobiliare, peste ce oferă piața? Câteva zeci de lei în plus la impozite? Nu. Doar șocul. Ce rost are să tai de la mame, economia fiind de nici 30.000 de euro pe lună? Păi, cum ce rost? Șocul! Ce rost are să tai de la veteranii de război și văduve, care oricum mai sunt doar o mână de oameni? Niciunul, doar șocul. Ce rost are să îngheți alocațiile copiilor, în condițiile în care chiar și cu ele mărite cu inflația oricum ai fi plătit mai puțin, fiindcă se nasc mult mai puțini copii decât în urmă cu 18 ani? Niciunul, doar șocul. Și tot așa. Ceea ce face nemernicul ăsta de Bolojan, cu largul concurs al unui președinte care de la o zi la alta pare din ce în ce mai debil mintal (ați văzut așa-zisul „interviu” din avionul militar, când a zis că a primit șosete și mănuși?!), în ciuda faptului că se laudă că a fost cândva, ăhăhăăăă, într-o viață anterioară din secolul trecut, olimpic la matematică, este o construire programatică și deliberată a unui „capitalism al dezastrelor” în cel mai pur sens de care vorbea Naomi Klein. Rolul tâmpeniilor făcute de ăștia nu e să rezolve vreun deficit, ci să distrugă, să omoare, să precarizeze și să șocheze – ca un șoc electric – adică să aneantizeze din fașă orice posibilă reacție de ripostă pentru a-și putea impune voința și pentru a putea remodela societatea în sensul dorit de ei fără ca nimeni să li se opună.
În orașele mici și medii, oamenii sunt puțini și răzleți. În orașele mari și în București, tefelimea e sub stare de șoc: au votat entuziast împotriva lui CG, a lui Simion, împotriva AUR, împotriva „fasciștilor”, împotriva rușilor, împotriva naiba mai știe a cui, au votat să nu cadă leul, să meargă economia, să fim miezul din dodoașcă în Europa etc. etc. etc. și s-au trezit pe cap cu mama lui CG, a lui Simion, a fasciștilor ș.a.m.d. Trebuie să recunoaștem că e, într-adevăr, ceva șocant. Și tocmai această stare de șoc va contribui și mai mult la apatia tefelimii în direcția oricărei revolte. Iar la adăpostul apatiei lor actuala Putere va continua să distrugă bucată cu bucată ceea ce a mai rămas social, public și național din țara asta – pentru că de fapt ăsta le este scopul.
Doar nu vreți să vină rușii, nu?!
Autor: Lucian Sârbu

