5 februarie 1956. De la tribuna Congresului XX al PCUS, Nikita Sergheevici Hrușciov prezintă fulminantul Raport având un titlu el însuși fulminant:,,Despre cultul personalității și urmările sale’’. ,,Aci,-spune N.S. Hrușciov- se pune o problemă de imensă importanță pentru prezentul și viitorul partidului:felul în care s-a instaurat, treptat, cultul personalității care, la un moment dat, s-a transformat într-o sursă de denaturare dintre cele mai grosolane și mai grave ale principiilor de partid și ale legalității revoluționare’’. Rostit într-un cadru închis, raportul avea să apară în numărul din 5 iunie al cotidianului ,,New York Times’’ și va avea uriașe reverberații în lumea politică a vremii.
Nu mă hazardez să susțin că, după ce vor fi date publicității concluziile audierilor de la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, al căror personaj principal este Laura Kovesi- bineînțeles,în cazul în care aceste audieri vor avea loc în pofida ping-pongului pe care aceasta vrea să îl joace cu colegii săi, procurorii din secția respectivă-, acestea vor avea intensitatea revelației pe care a produs-o raportul lui N S Hrușciov, dar sunt convins că și impactul lor va fi unul cu totul și cu totul de excepție. În primul rând pentru că, în acest fel, vom avea o imagine mai clară a circumstanțelor interne și externe care au generat, întreținut și au favorizat acel veritabil cult al personalității multilateral medaliatei Zeițe a Anticorupției. După cum, iarăși păstrând proporțiile și schimbând ceea ce este de schimbat, vom înțelege mai bine felul în care s-a instaurat, treptat, cultul personalității Laurei Kovesi. Cult care- tot la un moment dat!- s-a transformat într-o sursă de denaturare grosolană și extrem de gravă a principiilor democrației moderne și ale legalității într-un stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord Atlantice. Un lucru se mai poate afirma cu mare certitudine încă de pe acum: nu citarea Laurei Kovesi în fața comisiei reprezintă una dintre ,,metodele staliniste’’ pe care europarlamentarul german Erman Brok soma autoritățile de la București să le abandoneze de urgență, ci funestele, degradantele practici ale DNA, sub comanda Laurei Kovesi!
Dar până când vom antama o discuție deschisă, temeinic documentată asupra cultului personalității Laurei Kovesi și a urmărilor sale, iată că asistăm la o serie de evenimente pe care le-aș numi ,,urmările … urmărilor’’. Evenimente care, păstrând diferențele imperios necesare, le putem asemăna unora dintre semnificative efecte ale Raportului lui N S Hrușciov. Mă refer la schimbarea la față a unor foști fervenți colaboratori și susținători ai lui Nefertiti care, mai nou și mai nou, se fac cum că nici usturoi nu au mâncat și nici gura nu le miroase. Mai mult,îi adresează butade cinice, mușcând mânușița Slujirii pe care până nu cu mult înainte o sărutau cu atâta devoțiune. (Analogia cu post stalinismul este îndreptățită fie și numai dacă ne amintim că, la origini,Silviu Brucan, zice-se că dizidentul-simbol al anilor *80,a fost un faimos stalinist. După cum, la tinerețile sale, Mihail Șora, super-tătuțul mitingiștilor haștangiști,a ucenicit pe lângă Ana Pauker, ea însăși figură emblematică a vremilor teorii staliniste în România.)
Primul și cu siguranță cel mai semnificativ exemplu de spălare pe mâini în materie de cultul personalității Laurei Kovesi, la pachet cu urmările sale, fiind senatorul Robert Cazanciuc, fostul său purtător de cuvânt în vremea când aceasta era șefa Parchetului General. Cel care, mai ieri alaltăieri, a declarat: ,,Nu văd de ce doamna Kovesi n-ar avea încredere în justiție. Și domnul Nițu(Traian Nițu, fost procuror general al României n.n.) a avut încredere în justiție și, în final, a câștigat’’.
Stop cadru! Unde am mai auzit noi, de la Robert Cazanciuc, rostite împreună aceste două nume?Păi le-am auzit sau le-am citit pe 21 octombrie 2015, când Robert Cazanciuc, ministru în exercițiu al Justiției, declara :,,Dacă voi mai fi ministrul justiției și dacă cei doi își vor exprima acordul de a-și continua mandatul o voi face pentru că lucrurile arată foarte clar că au știut să conducă aceste instituții spre performanță, dincolo de orice discuție în spațiul public cu referire la anumite cauze, poate uneori insuficient explicate sau înțelese’’. Expresia ,,cei doi’’ vizându-i pe Marius Nițu și pe Laura Kovesi.
Asta ar fi una la mână! Tot în anul 2015, dar în luna aprilie, Robert Cazanciuc și Laura Kovesi participau la o reuniune a Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European consacrată unei analize a implementării de către România și Bulgaria a angajamentelor privind ,,reforma justiției și luptei împotriva corupției sub supravegherea MCV’’, după cum se exprima oficiosul ,,ziare.com’’. Reuniune al cărei moderator era Monica Macovei și în cadrul căreia Laura Kovesi declara:,,Pentru România, corupția a reprezentat o problemă sistemică, iar investigațiile DNA au fost primite cu speranță și încredere de către societate, dar au mobilizat un număr important de cetățeni’’.
La rândul ei, moderatoarea, Monica Macovei, spunea, tot pe un ton răspicat, următoarele:,,Politicienii să nu mai încerce să oprească MCV pentru că nu este în înțelesul țării noastre’’. Putea,atunci, ministrul Robert Cazanciuc să facă notă discordantă?Firește că nu! Motiv pentru care iată ce declara domnia sa cu același prilej:,,Mulțumim doamnei C. Day. La opt ani de la instituirea MCV(în vremea mandatului de ministru al Justiției al Monicăi Macovei, ba chiar la cererea sa expresă! n.n.) putem spune că vorbim despre o justiție cu mult îmbunătățită’’.
Pentru edificarea cititorilor, reamintesc amănuntul (?!) că ,,doamna C.Day’’ căreia îi adresa Robert Cazanciuc mulțumirile sale a fost, în perioada 2005-2015, secretar general al Comisiei Europene. Pentru România numele doamnei respective având o semnificație cu totul aparte întrucât dânsa a fost omul de legătură al Monicăi Macovei la Bruxelles ,,prin care se realiza șantajul politic care s-a numit MCV’’. Nu o spun eu, o spune Adrian Năstase, premierul în al cărui mandat România a negociat, cu tenacitate și cu multe dificultăți admiterea în Uniunea Europeană. A spus, aceste lucruri, Adrian Năstase cu câteva luni în urmă și vedem că nici până azi nu l-a contrazis cineva. Așa după cum nu a fost contrazisă și o altă afirmație a sa pe același subiect fierbinte:,,Băsescu și-a executat adversarii politici pe ,,culoarul’’ de la Bruxelles’’. Culoar unde firul Ariadnei se afla în mâinile doamnei Catherine Day!
Cum rămâne, atunci, vorba cu acidul mesaj pe care, mai ieri, l-ați transmis Laurei Kovesi, domnule Robert Cazanciuc, azi senator și fost ministru de Justiție? Luați,vă rog, rândurile de mai sus pur și simplu ca ,,un util exercițiu de revigorare a memoriei noastre, de multe ori infidelă sau obosită’’. Cu precizarea că formula îi aparține profesorului Ștefan Cazimir și o puteți întâlni în cartea sa ,,La belle epoque’’, în care puteți citi un savuros eseu despre ,,spovedania foștilor’’.
Autor: Șerban Cionoff
Sursa: Jurnalul.ro