Până la pandemie, americanii păreau doar ticăloși, exploatându-și cu cinism imperiul neocolonial din spatele unor ipocrizii de genul “luptei anticorupție”, “valorilor democratice”, “promovării toleranței și diversității” și tot ce mai pretind cățeii pe care îi plătesc pe diverse plantații precum România ca să țină șeptelul docil.
La vacciniadă, însă, s-a văzut că împăratul e gol, că în spatele aparatului de prostire și represiune nu se află mari inteligențe ci doar un mecanism orb prin care niște indivizi lacomi și reduși cognitiv din plutocrația financiară, mânați de instinctele lor cele mai de bază, încearcă să își crească puterea asupra noastră.
Așa cum Iohannis a fost turist un deceniu și a jucat rolul de a ține plantația în ordine pentru stăpâni în așteptarea promovării spre un for internațional, la fel sunt și restul liderilor davosiști care conduc lumea vestică – niște marionete care au trecut de casting și au fost lăsate să își “conducă”, chipurile, țările, în beneficiul plutocrației transnaționale.
Mirajul era că respectivii indivizi, cei din spatele cortinei, sunt teribil de inteligenți și au un plan elaborat pe care îl pun în operă la scară mondială. De la vacciniadă încoace, însă, se vede clar că respectivii decidenți cu privire la tăierile de puțulici, stocările de flatulențe bovine și oferirea celui de-al optulea booster obligatoriu studenților din Ivy League sunt doar niște semioligofreni care pur și simplu au moștenit enorm de mulți bani din cauza faptului că Vestul nu a procedat la nicio revoluție proletară. Klaus Schwab însuși, purtătorul lor de cuvânt, este o caricatură de antagonist de sorginte nazistă din filmele americane cu supereroi, iar când zice să mâncăm gândaci pentru planetă sau că nu vom mai deține nimic și ne va mai și plăcea, se așteaptă să aplaudăm tâmp, de parcă am fi în Coreea de Nord la discursul Marelui Lider.
Prea multă consangvinizare între bogătanii vestului, membri ai acelorași puține familii, și vine garantat și colapsul cognitiv, ca la Carol al Doilea al Spaniei, ultimul rege Habsburg cu prea puțini străbunici.
Autor: Laur Tirca