În medie, un român bea zilnic 200 de ml de lapte. Pentru copii este esențial pentru a-și dezvolta sistemul osos
Analize de laborator comandate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) au scos la iveală faptul că piaţa românească de lapte are grave probleme.
Mai exact, 45% din laptele trimis la laborator pentru analize a fost găsit neconform. Sare, untură de porc, seu, uleiuri vegetale, aditivi, făină, lapte praf , toate se găsesc din plin în laptele din comerţ.
Conform datelor puse la dispoziţie de ANPC, în cadrul unui control naţional privind laptele de consum s-a depistat că 80% dintre produsele controlate nu respectă normele legale – au conţinut greşit, eticheta este eronată, depozitarea improprie etc.
“E greu de rezistat tentaţiei de a scoate un ban în plus”
Aproape toate metodele de falsificare descoperite pleacă de la folosirea apei tratată cu aditivi şi cu alte substanţe.
“Din zece litri de lapte, dacă se adaugă unul de apă se obţin 11 litri de produs care vor fi vânduţi, deci un profit mai mare. La cantităţi de câteva tone, profitul scos cu apă este foarte mare. Prin urmare, e greu de rezistat tentaţiei de a scoate un ban în plus”, ne spune Cristina Parfene, inginer în domeniul industriei de procesare a lactatelor.
Cum se poate recunoaşte laptele contrafăcut? Dacă produsul se diluează cu cantităţi mari de apă, laptele devine mai apos cu nuanţe străvezii-albăstrui, cu gust şi miros nespecific.
Smântânirea este o altă cale prin care poate fi falsificat laptele. Aceasta este folosit mai întâi la realizarea smântânii şi apoi este vândut ca lapte proaspăt.
Seu, untură de porc, adaos de amidon
Alte substanţe care se adaugă sunt untură de porc, uleiuri vegetale şi seu. Pentru stabilizarea grăsimii adăugate în lapte se introduc şi emulgatori. Această metodă se foloseşte pentru a se ascunde diluarea accentuată a produsului cu apă.
“Laptele contrafăcut astfel poate fi depistat când grăsimea nelactată se separă sub anumite forme, iar mirosul şi gustul sunt ale grăsimii adăugate”, dezvăluie inginerul în domeniul industriei de procesare a lactatelor.
Pentru a masca diluarea sau smântânirea se mai foloseşte sare, adaos de amidon (făină de grâu sau alte materii). Acestea au rolul de a corecta densitatea. Laptele falsificat cu făină se poate verifica cu o picătură de tinctura de iod. Dacă apare o pată albastră, laptele nu e autentic.
“Diluarea este realizată atât de marii procesatori, care pot ascunde mai uşor aceste falsuri cu ajutorul echipamentelor moderne, cât şi de micii fermieri când îşi vând lapte direct la populaţie sau la marii procesatori”, ne mai explică specialistul.
“Orice produs falsificat nu este bun pentru sănătate”
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie, avertizează că laptele contrafăcut este o problemă pentru sănătate.
“Orice substanţă care în mod normal nu se află într-un produs natural nu ne face bine. Nici sarea, nici aditivii sau alte substanţe nu sunt benefice. Apar dureri de stomac, se produce hipertensiune arterială şi multe alte probleme care pe termen lung pot deveni grave”.
Conform studiilor realizate de Instiutul Naţional de Statistică, fiecare român consumă în medie puţin peste şase litri de lapte în fiecare lună, 200 de ml pe zi.
“La cantităţi de câteva tone de lapte, profitul scos cu apa care se adaugă este foarte mare.“
CRISTINA PARFENE, inginer în domeniul procesării lactatelor