România trebuie „să îşi facă treaba” în UE, a spus președintele Klaus Iohannis, fără a preciza nici calitatea, nici cantitatea „trebii” (mică?, mare?). Și poate că a fost mai bine așa, deși tot de la acest vidanjor talentat al UE aflăm că acest concept de „treabă” este esențial pentru UE însăși: „M-aţi întrebat ce putem să facem concret. (…) Asta înseamnă să ne facem treaba. Asta înseamnă, sigur, să ne facem treaba şi acasă (…) Ca într-o familie, funcţionează cel mai bine dacă fiecare îşi face treaba”.
„Să trecem la treabă!”, era deviza lui Tudorel Popa, vidanjorul de la «Românii au talent», care imita o motocicletă veche, un vecin care tăia găina, autobuzul sau drujba. „Pe treaba lui” e și Iohannis prin Europa, care imită un președinte de țară. În realitate, această declarație este un alt exemplu elocvent al „aflării în treabă” de care au dat dovadă politicienii români în Europa, nesiguri, depășiți, stingheri și slabi, reprezentanți ai unei țări în numele căreia și-au asumat cu bucurie nedisimulată periferia și poziția de groapă de gunoi a Europei. Această declarație este, de asemenea, un exemplu elocvent pentru modul în care, atunci când un politician nu are nimic de spus, se vede obligat să spună numai lucruri mari, care ascund cel mai bine impostura. O declarație politicianistă a unui aspirant cu puține posibilități de exprimare, dar continuu la un vedetism, bineînțeles, nemeritat. Un Tudorel Popa politic…
Iar practicabilitatea germană se va întâlni cu ”filosofia existențialistă românească” din ultimele decenii (care a produs ample cugetări precum „iarna nu-i ca vara” sau „să fie bine ca să nu fie rău”) în același președinte Iohannis care a anunțat practic că nimeni nu vrea să stea pe loc: „Nu dorește nimeni să facă pași înapoi, toți doresc să facă pași înainte”.
De la Roma, unde a aniversat crearea Uniunii Europene, Iohannis a anunțat, sâmbătă, 25 martie 2017, că va invita liderii politici români la discuţii, în multiple formate, pentru a vedea cum înţeleg viitorul Europei.
„Nu trebuie să-şi imagineze lumea să se aşteaptă de la noi mari filosofii europene şi pe urmă să-i convingem pe toţi”, a ”avertizat” Iohannis.
„Am spus cred că săptămâna trecută. După ce vom termina această festivitate de la Roma voi invita şi voi provoca politicienii de acasă la discuţii în multiple formate pentru a vedea cum vede lumea politică de la noi viitorul Europei. Şi am de gând să fac acest lucru. Dacă se va întâmpla la Snagov sau la Bucureşti sau în altă parte, vom vedea. Dar da, am intenţia să particip la formate şi să încurajez formate de discuţii pentru a avea o energie pozitivă în definitiv în acest demers. Este clar că noi vrem să jucăm un rol pozitiv”.
Pentru a contribui la proiectul european România trebuie „să îşi facă treaba”.
„M-aţi întrebat ce putem să facem concret. (…) Asta înseamnă să ne facem treaba. Asta înseamnă, sigur, să ne facem treaba şi acasă. În primul rând să respectăm ce am convenit cu toţii, bunăoară să nu avem deficit bugetar excesiv. E un lucru foarte, foarte concret pe care putem să-l facem. Însă România poate să facă mult mai mult”.
„Nu suntem în Schengen, acţionăm ca un membru de facto Schengen şi am arătat cum poate o ţară europeană să-şi apere foarte bine graniţele. Poate reuşim să-i convingem şi pe alţii să folosească abordări similare, fiindcă una din preocupările de bază pentru toţi europenii este securitatea graniţelor externe. Nu-şi doreşte nimeni să revenim la situaţia din 2015 când populaţii străine, cred că putem să spunem, au intrat în UE fără niciun fel de control. Aşa ceva nu se mai poate repeta şi nu trebuie să se repete”.
„În domeniul apărării, nu vrem să construim ceva paralel cu NATO, dar cred că exemplul nostru cu 2% pentru înzestrare, pentru apărare este nu doar o promisiune politică sau un exemplu, este un fapt cu care noi, concret, vom contribui la creşterea securităţii în Europa şi multe alte lucruri de acest tip. Nu trebuie să-şi imagineze lumea să se aşteaptă de la noi mari filosofii europene şi pe urmă să-i convingem pe toţi. Ca într-o familie, funcţionează cel mai bine dacă fiecare îşi face treaba fără să vorbească mai mult decât e necesar, dar să muncească mai mult decât trebuie”.
Autor: Cristian Pătrașcu
Sursa: Anonimus.ro