Pentru oricine așteaptă cu nerăbdare să experimenteze Metaversul, ați fost avertizat. Dacă vă lăsați copiii să participe la Metaverse, ați fost avertizat. Dacă crezi că este doar un joc, un instrument educațional sau un loc pentru divertisment ieftin, ai fost avertizat. Metaversul este un loc în care sufletele vor fi prinse și înrobite.
„Termenul metavers, ca și termenul meritocrație, a fost folosit într-un roman științifico-fantastic distopic, scris ca o avertizare. Apoi, pasionații de tehnologie au folosit metaversul, iar tehnocrații, meritocrația și au adoptat cu entuziasm ceva menit să inspire groază” (Antonio Garcia Martinez)
O lume postumană – tranziția către o societate tehnologică
Bine ați venit în Matrix (mai exact, metaversul), unde realitatea este virtuală, libertatea există în limitele permise de stăpânii tehnocrați, iar Inteligența Artificială creează treptat o lume în care umanitatea devine inutilă, inferioară și depășită [o lume postumană].
Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, consideră acest univers digital – metaversul – drept următorul pas către transformarea noastră evolutivă de la o societate condusă de oameni la o societate tehnologică.
Totuși, în timp ce viziunea lui Zuckerberg privind această frontieră digitală a fost întâmpinată cu un anumit grad de scepticism, adevărul – după cum conchide jurnalistul Antonio Garcia Martinez – este că „trăim deja în metavers”.
Metaversul este, la rândul său, o „meritocrație” distopică, în care libertatea este un construct condiționat bazat pe „meritele” și obediența oamenilor.
Într-o meritocrație, drepturile sunt privilegii, acordate celor care le-au câștigat. Nu poate exista toleranță față de independență sau individualitate într-o meritocrație, în care corectitudinea politică este oficializată, legalizată și instituționalizată. În mod similar, nu poate exista o adevărată libertate atunci când posibilitatea de a te exprima, de a te mișca, de a te angaja în comerț și a funcționa în societate depinde de măsura în care ești dispus să te „încadrezi”.
Suntem aproape în acel stadiu acum.
Să ne gândim că, în societatea noastră actuală, în care „semnalizarea virtuții” este regula de bază, în care fascismul trece drept toleranță, singura modalitate de a ne bucura fie și de o aparență de libertate este să acceptăm să ne autocenzurăm în mod voluntar, să ne supunem, să ne conformăm și să ne încolonăm oricăror viziuni dominante.
Dacă nu faci asta, îndrăznind să susții idei „periculoase” sau mișcări politice indezirabile, te vei trezi exclus din comerț, din câmpul muncii și din societate: Facebook te va interzice, Twitter îți va închide contul, Instagram te va înlătura, iar angajatorul tău va emite ultimatumuri care te vor obliga să alegi între așa-zisele tale libertăți și supraviețuirea economică.
În acest mod intenționează America corporatistă să ne pregătească pentru o lume în care „noi, poporul” devenim niște „automate” care nu mai pot gândi, nu se mai pot opune, ci se supun obedient unui Stat Subteran controlat de algoritmi informatici.
Science-fiction-ul a devenit realitate.
Existența într-un lagăr de concentrare electronic
La 20 și ceva de ani după ce filmul emblematic al fraților Wachowski, «Matrix», ne-a introdus într-o lume futuristă în care oamenii există într-o nonrealitate simulată pe computer și întreținută de mașini autoritare – o lume în care alegerea între existența într-un univers virtual, ca într-o stare de vis și de negare a realității, și confruntarea cu realitățile dure și dificile ale vieții depinde de o pastilă albastră sau de una roșie -, ne aflăm în prăpastia unui matrix dominat de tehnologie, creat de noi.
Lumea din «The Matrix» se materializează cu fiecare zi care trece, pe măsură ce cădem tot mai mult sub vraja „comunităților” virtuale, a realităților virtuale și a facilităților virtuale gestionate de mașinile bazate pe Inteligența Artificială, care sunt pe cale să înlocuiască ființele umane și, în cele din urmă, să domine fiecare aspect al vieții noastre.
În «The Matrix», programatorul Thomas Anderson, alias hackerul Neo, este trezit dintr-un somn virtual de către Morpheus, un luptător pentru libertate care încearcă să elibereze omenirea dintr-o stare de hibernare pe viață, indusă de mașinile hiperavansate bazate pe Inteligența Artificială, care folosesc oamenii ca sursă de energie organică. Cu mințile conectate la o realitate virtuală perfect fabricată, puțini oameni ajung vreodată să-și dea seama că trăiesc într-o lume iluzorie artificială.
Neo are de ales: să ia pastila roșie, să se trezească și să se alăture rezistenței sau să ia pastila albastră, să rămână adormit și să fie hrană pentru puterile care decid ce este permis și ce nu.
Majoritatea oamenilor optează pentru pastila albastră.
În cazul nostru, pastila albastră – însemnând calea sigură către condamnarea pe viață la o existență într-un lagăr de concentrare electronic – a fost acoperită cu miere pentru a nu-i fi simțit gustul amar de după și ne este vândută în numele confortului, livrată sub forma unui internet uluitor de rapid, a semnalelor telefonului mobil care nu ratează niciodată un apel, a termostatelor care ne mențin temperatura perfectă fără a trebui să ridicăm un deget și a divertismentului care ne poate fi transmis simultan la televizor, pe tablete și pe telefoanele mobile.
Totuși, nu suntem doar stăpâniți de aceste tehnologii care au fost menite să ne ușureze viața. Am devenit sclavii lor.
Uitați-vă în jur. Pretutindeni, oamenii sunt atât de dependenți de dispozitivele lor cu ecrane, conectate la Internet – telefoane inteligente, tablete, computere, televizoare – încât pot sta ore întregi cufundați într-o lume virtuală, în care interacțiunea umană este trecută prin filtrul tehnologiei.
Aceasta nu este libertate. Nu este nici măcar progres.
Este tiranie tehnologică și control exercitat cu pumn de fier de către statul bazat pe supraveghere, de giganți corporatiști precum Google și Facebook și de agenții guvernamentale de spionaj, cum este Agenția Națională de Securitate.
Era Internetului Lucrurilor (IoT)
Suntem atât de obsedați să folosim cele mai noi tehnologii, încât nici nu ne mai gândim la implicațiile împotmolirii noastre nepăsătoare într-o lume în care dependența noastră deplorabilă de gadgeturi conectate la Internet ne pregătește pentru un viitor în care libertatea va fi doar o iluzie.
Însă nu doar libertatea noastră este în joc, ci umanitatea însăși.
Dacă oamenii vor ajunge în robia tiranilor tehnologici, va fi doar vina noastră, pentru că ne-am creat lanțurile prin propria noastră lașitate, inerție și dependență lamentabilă de gadgeturi conectate la internet care ne fac să fim complet pasivi.
Într-adevăr, suntem pe punctul de a vedea transpusă în realitate viziunea lui Philip K. Dick despre viitor, cum este descrisă în filmul «Minority Report». Acolo, agențiile de poliție îi rețin pe criminali înainte ca aceștia să poată comite o crimă, mașinile fără șofer sunt pe toate autostrăzile, iar datele biometrice ale unei persoane sunt scanate în mod constant și utilizate pentru a-i fi urmărite mișcările, pentru publicitate direcționată și pentru ca oamenii să fie ținuți sub supraveghere permanentă.
Apar zorii erei Internetului lucrurilor (IoT), în care „lucrurile” conectate la internet vă monitorizează casa, sănătatea și obiceiurile pentru a vă menține cămara aprovizionată, utilitățile reglementate și viața sub control și „fără griji”.
Cuvântul-cheie este controlul.
Într-un viitor nu prea îndepărtat, „aproape fiecare dispozitiv pe care îl dețineți – și chiar și produse precum scaunele, în care, în mod normal, nu te aștepți să vezi tehnologie – vor fi conectate și vor ‘comunica’ unul cu celălalt”.
Până la sfârșitul anului 2018, „existau aproximativ 22 de miliarde de dispozitive conectate la Internetul Obiectelor utilizate în întreaga lume… Estimările arată că, până în 2030, aproximativ 50 de miliarde dintre aceste dispozitive IoT vor fi utilizate în întreaga lume, creând o rețea masivă de dispozitive interconectate, de la smartphone-uri la aparate de bucătărie.”
Pe măsură ce tehnologiile care alimentează aceste dispozitive au devenit din ce în ce mai sofisticate, acestea au început să fie tot mai răspândite, fiind integrate într-o varietate de obiecte, de la periuțe de dinți și becuri până la mașini, contoare inteligente și echipamente medicale.
Se estimează că 127 de noi dispozitive IoT sunt conectate la web în fiecare secundă.
Această industrie „conectată” a devenit următoarea mare transformare societală, similară cu Revoluția Industrială, reprezentând un moment decisiv în tehnologie și cultură.
[Cu astfel de dispozitive IoT precum] mașinile fără șofer, cărora le lipsesc complet volanul, accelerația sau pedala de frână, sau pastilele inteligente în care sunt încorporate cipuri, senzori, camere și roboți, suntem pregătiți să depășim imaginația scriitorilor de science fiction precum Philip K. Dick și Isaac Asimov (Apropo, nu există mașină fără șofer. Cineva sau ceva va conduce, dar nu vei fi tu).
Printre aceste gadget-uri conectate la Internet sunt becuri inteligente care descurajează hoții, făcându-ți casa să pară ocupată, termostate inteligente care reglează temperatura casei în funcție de activitățile tale și sonerii inteligente care îți permit să vezi cine este la ușă fără a te deranja să te ridici din confortul canapelei.
Nest, gama Google de produse pentru „casa inteligentă”, s-a aflat în fruntea industriei produselor „conectate”, cu facilități sofisticate din punct de vedere tehnologic, cum sunt o încuietoare inteligentă care transmite termostatului tău cine este acasă, ce temperaturi preferă și când casa este neocupată; un sistem de servicii de telefonie acasă care interacționează cu dispozitivele conectate pentru a „învăța când veniți și plecați” și a te avertiza în cazul în care copiii nu vin acasă; și un sistem care monitorizează când adormi, când te trezești și care menține zgomotele și temperatura din casă la un nivel optim pentru somn.
Așa cum menționează Nest, scopul acestor dispozitive conectate la Internet este de a-ți face „casa mai atentă și mai conștientă”. De exemplu, mașina îți poate semnala că te îndrepți spre casă, în timp ce luminile Hue se pot aprinde și stinge intermitent pentru a-ți atrage atenția dacă Nest Protect detectează ceva în neregulă. Aparatul de cafea, utilizând datele de la senzorii pentru fitness și somn, îți va prepara o cafea mai tare dacă ai avut o noapte agitată.
Totuși, având în vedere viteza cu care se dezvoltă aceste tehnologii și traiectoria pe care o urmează, nu va dura mult până când aceste dispozitive vor funcționa complet independent față de creatorii lor umani, ceea ce trezește motive total noi de îngrijorare. După cum notează expertul în tehnologie Nicholas Carr, „de îndată ce le permitem roboților sau programelor software să acționeze liber în lume, acestea vor întâmpina situații dificile din punct de vedere etic și vor trebui să facă alegeri dificile care nu pot fi rezolvate prin modele statistice. Acest lucru va fi valabil în cazul mașinilor care se conduc singure, a dronelor care zboară singure și a roboților de pe câmpul de luptă, așa cum se întâmplă deja, la o scară mai mică, în cazul aspiratoarelor și mașinilor de tuns iarba automate”.
De exemplu, așa cum aspiratorul-robot Roomba „nu face nicio distincție între o scamă de praf și o insectă”, dronele înarmate vor fi incapabile să facă distincția între un criminal care fuge și cineva care doar face jogging pe stradă. Astfel, cum te aperi de un polițist-robot – cum ar fi androidul Atlas dezvoltat de Pentagon – care a fost programat să răspundă cu violență la orice amenințare percepută?
Mai mult decât atât, nu doar casele și dispozitivele noastre personale sunt reproiectate în această eră „conectată”: locurile de muncă, sistemele de sănătate, guvernul, chiar corpurile și cele mai interioare gândurile noastre sunt conectate la o matrice asupra căreia nu avem nici un control real.
Internetul Simțurilor (IoS)
Se preconizează că, până în 2030, vom experimenta cu toții Internetul Simțurilor (IoS), activat de Inteligența Artificială (AI), Realitatea Virtuală (VR), Realitatea Augmentată (AR), 5G și automatizarea. Internetul Simțurilor se bazează pe tehnologia conectată, care interacționează cu simțul văzului, al auzului, al gustului, al mirosului și cu cel tactil prin intermediul creierului ca interfață cu utilizatorul. După cum explică jurnalista Susan Fourtane:
„Mulți prevăd că, până în 2030, granițele dintre gândire și acțiune se vor estompa. 59% dintre consumatori cred că vom putea vedea rutele pe hartă prin ochelarii VR doar gândindu-ne la o destinație… Până în 2030, tehnologia va răspunde gândurilor noastre și va putea chiar să le împărtășească altora… Folosirea creierului ca interfață ar putea însemna sfârșitul tastaturilor, mouse-urilor, controlerelor de jocuri și, în cele din urmă, a interfețelor de utilizator pentru orice dispozitiv digital. Utilizatorul nu va trebui decât să se gândească la comenzi, iar ele se vor activa. Smartphone-urile ar putea funcționa chiar și fără ecrane tactile”.
Cu alte cuvinte, IoS se va baza pe o tehnologie care va putea accesa și acționa asupra gândurilor noastre.
Fourtane subliniază mai multe tendințe legate de IoS, care se așteaptă să devină realitate până în 2030:
- Gândurile devin acțiune: folosind creierul ca interfață, utilizatorii vor putea, de exemplu, vedea rutele prin ochelarii VR doar gândindu-se la o destinație.
2. Sunetele vor deveni o extensie a realității virtuale fabricate: utilizatorii vor putea imita vocea oricui într-un mod suficient de realist încât să-i păcălească chiar și pe membrii familiei.
3. Mâncarea reală va deveni secundară gusturilor imaginate. Un dispozitiv senzorial pentru gură va putea îmbunătăți digital orice mâncăm, astfel încât orice mâncare să aibă gustul tău preferat.
4. Mirosurile vor deveni o proiecție a acestei realități virtuale, astfel încât călătoriile virtuale în păduri sau la țară, de exemplu, vor fi însoțite de experimentarea tuturor mirosurilor naturale ale acestor locuri.
5. Atingerea totală: Smartphone-urile cu ecrane vor transmite forma și textura pictogramelor și butoanelor digitale apăsate.
6. Fuziunea dintre lumea virtuală și cea reală: Lumile jocurilor VR nu se vor mai putea distinge față de realitatea fizică până în 2030.
Acesta este metaversul, înfășurat în „cântecul de sirenă” al confortului și fiindu-ne vândut drept „secretul succesului”, al divertismentului și al fericirii.
Este însă o promisiune falsă, o capcană periculoasă în care se dorește să fim prinși, având un singur obiectiv: controlul total.
George Orwell a înțeles acest lucru.
Capodopera lui Orwell, «1984», înfățișează o societate globală, bazată pe control total, în care oamenilor nu li se permite să aibă gânduri care să contrazică în vreun fel statul corporatist. Nu există libertate personală, iar tehnologia avansată a devenit forța motrice a unei societăți bazate pe supraveghere. Peste tot sunt camere și informatori. Iar oamenii sunt supuși Poliției Gândirii, care se ocupă de oricine se face vinovat de crimă-gândit. Guvernul, sau „Partidul”, este condus de Big Brother, a cărui imagine apare pretutindeni pe afișe, însoțită de cuvintele: „Fratele cel Mare te urmărește”.
Controlul total asupra fiecărui aspect al vieții noastre, chiar și asupra gândurilor noastre, este obiectivul oricărui regim totalitar.
Metaversul nu este decât Fratele cel Mare deghizat.
Autor: John Whitehead
Sursa: anonimus.ro