Cei care mi-au citit postările știu că sunt un om cu sentimente. Ultimul sentiment a fost sentimentul că îmi vine kăkiță, sentiment care nu m-a părăsit, ba din contră s-a accentuat când am văzut ce panarame retardate sunt vehiculate că miniștri în Guvernul Bolojan.
Unde mama mă-sii sunt găsiți toți acești imbecili?
Oamenii ăștia vor trebui să negocieze cu omologii lor internaționali, vor trebui să explice care este politica Ministerului, a Guvernului, vor trebuie să supervizeze proiecte complexe! Înțeleg, nu vor face ei proiectele, ci un grup de specialiști, însă ei trebuie să le înțeleagă și să-și asume răspunderea. Cum? Cu ce creier?
Gogomănia cu “vom suferi alături de popor” enunțată de Capdebou monosprâncenat Bolojan, este de-a dreptul jignitoare, desconsiderare pe față.
O țară nu poate fi scoasă din rahat, de niște imbecili patentați oricât de luminați ar fi conducătorii. Miniștrii, cei care execută, trebuie să aibă o minimă pricepere, altfel totul devine ca la Spitalul de Nebuni când se vorbește cu pereții.
Când peste toate astea se mai suprapun corupția, furtul și trădarea, sentimentul meu de kăkiță se transformă în diaree curată, care se va extinde la nivel național precum o pandemie. Și vaccin nu există pentru prostie!
Oricine trebuia ales, dar nu maimuța asta sociopată de Nicușor Dan împreună cu echipa lui de retardați.
Oricât de idioți suntem ca popor, nu merităm așa ceva!
El Comandante.
Autor: Jean Maurer