Acest individ a afirmat cu subiect și predicat, că el s-a văzut obligat să dea “Șpagă de supraviețuire” la ANAF.
În text clar, ANAF-ul este o instituție “criminală”, care intenționa să-i omoare afacerea, și nicidecum că afacerea lui funcționa cu încălcarea legii! Se mai cheamă și “taxă de protecție”.
Din păcate, societatea românească funcționează în mare parte pe taxă de protecție, plătită fie unor grupări infracționale private, dar cu conexiuni puternice în Aparatul de Stat, fie direct către Instituțiile însăși, fiind mai ieftin.
Indiferent cum, șpaga de supraviețuire este pe fond o “șpagă de îmbogățire” prin metode ilegale.
Nu afirm că Instituțiile Statului nu se comportă abuziv față de persoane private sau față de firme, chiar ilegal câteodată, dar nu șpaga trebuie să fie rezolvarea, ci darea în judecată, unde evident trebuie să plătești o altă șpagă, numită “șpaga pentru dreptate”!
Dacă te lasă nervii capului, te duci la doctor, unde intervine imediat “șpaga pentru sănătate”.
Acestea nu sunt singurele șpăgi care fac să funcționeze societatea românească. Mai există “șpaga de examene la școală sau facultate, șpaga de diplomă sau doctorat, șpaga pentru ocuparea unui post, sau loc de muncă, șpaga de promovare în partid, șpaga de parlamentar, șpaga de permis de conducere, șpaga pentru păstrarea permisului de conducere…, etc”.
În România, șpaga este un instrument care face ca lucrurile să funcționeze mai repede și mai bine, spre beneficiul tuturor, pentru că toți dau șpagă la toți, deci este în folosul comunității.
Cine nu dă șpagă, sau nu poate să dea șpagă, este obligat să trăiască după legile statului de drept și să aibă încredere că va fi protejat. Iar dacă nu are încredere și nu va fi protejat, tot aia este, a avut ghinion!
Pentru firmele străine și multinaționale, România este atractiva pentru că ce nu rezolvă legea, rezolvă șpaga! Oricum, nimic nu se blochează iremediabil, totul se mișcă și evoluează.
Să nu credeți că șpaga este invenția românilor, nu deloc, prin alte părți se cheamă lobby, și este la fel de productivă și constructivă.
Doar în tâmpita aia de China, dătătorul și primitorul de șpagă sunt împușcați în cap, pe un stadion de fotbal, și asta pentru că nu au o echipă de fotbal ca lumea, și nici nu au un Gigi Becali Tzu.
Cam asta ar fi…!
El Comandante.
Autor: Jean Maurer