Au ieșit puii de rațe sălbatice și lișițe la plimbare pe lac. Cei de broaște țestoase stau ascunși, probabil că e prea rece afară. Doar țestoasele adulte își mai scot capul din apa verzuie, ca niște mici periscoape negre.
Dar am fost puțin atent la oamenii care se plimbă ca și mine în jurul lacului. Mi-a fost dat să aud două frânturi de discuții între două perechi de amici, ambele masculine, fiecare cu un bărbos în componență.
Primii doi erau agnostici și, evident, anticlericali. Era vorba de luptele dintre ceva facțiuni creștine din Evul Mediu. Bărbosul spunea ceva cu un aer doct dar de un ridicol absolut, lipsit de orice raport real cu istoria Bisericii. Concluzia era că “religiile sunt bune dacă nu ar fi puse în aplicare de oameni”. Sacerdoții sunt funciarmente răi și folosesc religia ca să manipuleze în interes propriu. În fine, cunoașteți discursul exterior, din tribune.
În al doilea cuplu de amici, fără absolut nicio legătură cu primul, dar care s-a întretăiat cu acesta, bărbosul era teolog și vorbea în cunoștință de cauză despre Marea Schismă din 1054. Venind din sens opus, nu am auzit prea mult dar limpede exista ceva competență.
Scurta mea observație empirică are o concluzie interesantă: oamenii sunt mai preocupați de zona religioasă în ultimul timp. Indiferent în ce chip, chiar dacă au idei limitate din zona mass media progresistă ori de “specialiști” de tipul Mîndruță sau beneficiază de lecturi mai aprofundate, românii încă au acest interes. Care ar fi cauza? – putem specula pe subiect.
În timp ce îmi termin aceste rânduri stând pe bancă, un pescăruș singuratic, care pare uriaș față de restul păsărilor, se apropie de mine în marja de siguranță în timp ce își aranjează cu ciocul, din mers, penele, oarecum neglijându-mă, dar atent, în timp ce eu îl privesc pe sub sprânceană, cu telefonul în mână, tastând.
Autor: Iulian Capsali