Văd că asupra lui Bulai s-a dezlănțuit o campanie de “ștergere în efigie”.
Este pus în cele mai teribile ipostaze: alergat, închis, percheziționat acasă, scos din arest, percheziții la asistentă, anchetat iar, iar arestat 30 de zile, totul în fața presei, în priză directă.
Oricât l-am blamat pentru mizeria pe care a făcut-o studentelor, acest tip de anchetă cu zdrăngănit de cătușe în fața camerelor, în stilul perioadei stalinistei Koveși, îl detest. Nu are nicio legătură cu Justiția. E circ și decredibilizează actul dreptății.
Ceea ce mă intrigă mult mai mult, pe mine, dar mai ales pe cei care cunosc ce se întâmplă de zeci de ani la SNSPA, prieteni care au făcut studii acolo după ce terminaseră alte facultăți, este faptul că acoperitul Pieleanu, care abuza agresiv – se vorbește chiar de violuri nenumărate, majoritatea făcute în stare de ebrietate – a fost scos de Statul Paralel pe ușa din dos și ascuns de ochii publicului.
Cazul Pieleanu nu mai există.
Toată concentrarea publică (ori la asta Sistemul este plin de măiestrie) este pe grăsanul Bulai.
Această dublă măsură este absolut odioasă.
Modul în care unul care a fost lipit insidios de Sistem, individul care producea cele mai aberante sondaje de opinie înainte de alegeri, ce induceau insidios preferințele Sistemului Securist-Globalist, este protejat și ascuns ca în operațiunile de “extragere din câmpul tactic” – probabil la amenințările lui Pieleanu că scoate din chiloți tot jegul adunat în pliurile cutanate – mi se pare că jignește nu doar inteligența publicului, dar și sentimentele fetelor abuzate de acest siluitor.
Cărora li se dă mesajul indirect și cinic că orice plângere va fi în zadar, setea de “sânge” a publicului fiind săturată de circul justițiarist făcut pentru profesorul de dezinhibare sexuală Bulai.
Atrocele Pieleanu își sapă, cu uneltele Sistemului, o galerie în pădure.
Autor: Iulian Capsali