Fostul ministru al Educației Naționale, Daniel Funeriu, postează pe Internet un text de o mare valoare publicistică și civică. E vorba de un mesaj adresat politicienilor și ziariștilor, dar și multor simpli cetățeni occidentali: „Stop cu modul superior în care îi trataţi pe români”.
Un citat desprins din text ne convinge că acest document ar fi trebuit remarcat și reprodus de întreaga presă română, astfel încît toți românii revoltați, ca și Daniel Funeriu, ca și mine, de tratarea noastră ca babuini, să- l citească, ba chiar să-l învețe pe de rost:
„Să fie clar: nu sufăr de românocentrism, nu sufăr de vreun complex cultural şi nici nu am fost vreodată discriminat, cu toate că fiind bărbat creştin alb heterosexual probabil o să fiu în curând.
Dar sunt revoltat de modul în care media franceză şi organizatorii de la Roland Garros tratează orice are a face cu jucătoarele noastre. M-am săturat şi de „umoriştii francezi” gen Djamel Debbouze care fac mişto de „cerşetorii români” din metrou, m-am săturat de presa franceză care menţionează naţionalitatea infractorilor NUMAI când e vorba de români, m-am săturat de „politicienii” de doi bani din Franţa, începând cu pigmeul intelectual Valls şi terminând cu constipatul Dupont-Aignan care tac laş când e vorba de suburbii islamizate în care nici poliţia nu are curajul să intre, dar urlă de mama focului când vine vorba de 10 romi. M-am săturat ca fiica mea să fie întrebată la şcoală dacă în România nu îi e frică să meargă pe stradă, m-am săturat ca din orice să fii tratat de rasist dar dacă eşti român e OK să fii suspect din prima secundă. M-am săturat ca firmele de lux franceze care produc în România şi ascund acest lucru pentru că „nu dă bine” la marketing. M-am săturat ca medicii noştri, fără de care spitalele franţuzeşti s-ar goli instantaneu să fie trataţi ca nişte felceri (apropos, împreună cu Raed l-am pus cu botul pe labe pe şeful colegiului medicilor din Franţa venit să ne dea lecţii în 2012). M-am săturat să fim trataţi ca ţară coruptă de ţara afacerii Urba, a diamantelor centrafricane, a finanţării libiene, de ţara cu doi premieri şi un preşedinte condamnaţi penal.”
Ultimele rînduri sînt o aluzie străvezie la francezi, cei care ne văcsuiesc pe noi drept corupți, în timp ce ei întruchipează, prin politicienii lor, corupția criminală la nivel planetar, corupția care declanșează războaie pustiitoare pentru a-și ascunde urmele. La unul dintre dialogurile de la Sinteza zilei, Mihai Gâdea m-a întrebat cum văd eu viitorul președinte al României, mai precis ce notă marcantă trebuie să aibă un candidat pentru a deveni președinte al României la alegerile din 2019. I-am răspuns fără să clipesc, mărturia unei credințe deja formate, greu de pus la îndoială:
Viitorul președinte al României va fi pentru mine politicianul în stare să ne convingă că se va bate pentru o minimă demnitate de-a noastră în străinătate. Daniel Funeriu invocă și evocă în text experiența sa concretă de român trăitor în Franța.
Eu voi invoca experiența de călător în Apus, dominată de prudența de a mă denunța drept român.
Daniel Funeriu rămîne la umilirea cetățenilor români în Apus, deveniți ținta batjocorii tuturor nevolnicilor. Eu însă aș adăuga umilirea românului ca român prin politica de cea mai joasă slugărnicie a politicienilor noștri. Departe de mine naționalismul enterocolitic, de tricolor folosit pe post de chiloței, naționalismul practicat în public de șmecheri pentru ca pe șest să poată fura pe rupte din avuția națională. În materie de patriotism, sînt elev sîrguincios al lui Caragiale, cel care îi avertiza pe tineri să vorbească despre patrie așa cum vorbesc despre mamele lor. Nu cred că românii sînt buricul Pămîntului, nu cred că Româ- nia e un al doilea Ierusalim, nu cred că limba dacilor e precursoarea limbii latine și nu cred nici în clișeul cu stînca de creștinism ridicată în calea otomanilor pentru a le bloca drumul spre Apus, știut fiind că turcii mergeau spre Viena prin Serbia, ocolind Stînca.
Sînt însă convins că am dreptul, ca român, la o minimă demnitate. Despre tratarea noastră ca babuini de către Occident am scris de sute de ori. Și de sute de ori am semnalat că nu Occidentul e de vină pentru această umilire, ci noi, care ne lăsăm umiliți, fără să răspundem la rîndul nostru, ba chiar arătîndu-ne fericiți că Stăpînii ne ard bocanci peste buze de pe scara trăsurii.
Unii ambasadori acreditați la București și-au permis să se urineze în capul nostru știind că nu li se va întîmpla nimic, ba mai mult, că vor fi admirați pentru asta. În ce țară minim demnă din lume, ambasadoarea Finlandei, o cuconiță parașutată la București, pentru că la Paris n-avea loc, e mare înghesuială, își permite să tragă de urechi un întreg popor, să ne dea indicații, ba chiar să bată din picior la noi?
Orice pițifelnic de la Departamentul de Stat al SUA sau de la Uniunea Europeană, unul dintre acei funcționari surtucari, cam în genul dactilografei Prună, parvenită peste noapte ministru al Justiției, își permite să ne învețe în public cum să ne suflăm nasul, cum să bem fără sorbituri deranjante.
Sîntem deja proasta cu bani a Marilor Puteri. Toți liderii occidentali dependenți financiar de marile companii producătoare de armament ne vîră pe gît, mai ceva decît Greciei înainte ca țara asta să intre în incapacitate de plată, armament second hand, pentru a-l cumpăra în detrimentul bugetului pentru spitale, pentru educație, pentru autostrăzi. La reuniunile de la Bruxelles România e reprezentată de un bolovan care ridică mîna la toate propunerile Germaniei – e vorba de Klaus Iohannis.
Nu știu pînă acum să fie în Uniunea Europeană o țară mai supusă poruncilor de la Bruxelles, chiar și atunci cînd acestea lovesc puternic interesele noastre naționale.
Ca român mă simt umilit de aroganța ciocoiască a străinilor față de noi.
De ce sîntem tratați ca niște Babuini? Pentru că la nivelul clasei politice sîntem niște babuini.
În perioada interbelică, dacă în presa din Occident apărea un articol care terfelea România, toate marile gazete din țară îl făceau praf.
Acum, e suficient ca o foaie provincială din Vest să scrie ceva rău despre noi pentru ca întreaga Presă să-l preia, să-l folosească drept argument împotriva partidelor politice adversare. Mai mult, de la venirea PSD la putere, s-a creat chiar un soi de Cartel, privegheat de noul SRI, alcătuit din Realitatea tv și Ziare.com, care fac o publicitate uriașă oricărui pîrț mediatic antiromânesc din Vest.
De ce polemizau ziarele interbelice cu articolele despre România apărute în Apus?
Pentru că marii ziariști interbelici n- aveau complexul presei din Occident, nu considerau în chip automat că un articol apărut într-un ziar parizian e superior gazetărește unui articol apărut în presa bucureșteană.
Sîntem tratați ca niște babuini, pentru că liderii noștri politici au față de străinătate poziția unor șefi de babuini.
Deși spectacolul ambasadorilor care se urinează în capul nostru a devenit o realiatate indiscutabilă nici ministrul de Externe, nici premierul, nici Președintele nu i-au atitudine. Cînd un pițifelnic ne înjură nici o instituție din România nu-l pune la punct.
Zilele trecute, pe un site al Diviziei Presă, Ziare.com, mai nou în cartel cu o altă unitate militară a SRI de tip nou, Realitatea tv, a apărut un interviu cu un anume Drago Kos, funcționar la OECD, în care respectivul atacă în chip jegos CCR și lansează amenințări ministrului Justiției. Cum a aterizat Drago Kos direct pe poligonul UM Ziare. Com, rămîne o enigmă, mai ales că România nu e membră a OECD.
Dar chiar dacă ar fi fost, declarațiile funcționarului sînt de o incredibilă obrăznicie față de instituțiile unei țări care nu e încă piscina în care se bălăcește el.
La acest gest insultător ar fi fost normal să reacționeze Ministerul de Externe. Ministerul de Externe e condus însă de Teodor Meleșcanu, unul dintre buboaiele alianței PSD cu chiștocul ALDE. De la instalarea sa ca ministru, Teodor Meleșcanu n-a avut altă grijă decît să-i tragă cizmele lui Klaus Iohannis. Nici alți ștabi ai României de azi n-au reacționat.
De președinte nu mai discut. Liviu Dragnea era ocupat cu ducerea iubitei în excursii de lux în Elveția, unde sînt și ceasuri scumpe, spre vînzare celor din Est.
A reacționat însă ministrul Tudorel Toader, printr-o declarație echivalentă unui dos de palmă dat peste rît derbedeului.
Nu e prima oară cînd Tudorel Toader ne salvează demnitatea călcată în picioare de străinii care ne cred și ne tratează ca niște babuini.
Cum se explică asta?
Tudorel Toader n-are complexe față de instituțiile europene, pe care le cunoaște și în mizeriile din interior. Cel puțin în materie de Drept, el știe că multe intervenții sînt amatoristice. Dacă ne reamintim că Tudorel Toader e singurul personaj care a îndrăznit să propună public darea jos din copac a Neprețuitei, a Slujirii, a lui Nefertiti, pe numele de buletin Codruța Kovesi, și a avut tăria de a merge pînă la capăt în ciuda insultelor din partea TeFeLiștilor, a rînjetelor arogante ale lui Klaus Iohannis și ale Operațiunilor puse la cale de SIE, ne vom da seama că ministrul Justiției corespunde prin lipsă de complexe, prin fermitate, prin consecvență, prin bărbăție politică, acelui profil de președinte despre care eu cred că poate și trebuie să ne scape de umilirea de a fi tratați ca babuini.
N.B. Inutil să mai semnalez că Tudorel Toader îl ține în pumni pe Klaus Iohannis, în timp ce toți liderii și demnitarii PSD- ALDE, în frunte cu Liviu Dragnea, îl țin în brațe, speriați să nu-l scape și să se spargă.
Autor: Ion Cristoiu
Sursa: Ion Cristoiu Blog