Puțin înainte de alegeri, prezentând în esența lor programele principalelor partide, cotidianul de business Ziarul Financiar se întreba chiar în titlul primei pagini: „Cine va lua fructele creșterii economice?“.
Implicit, cu o asemenea întrebare se dă expresie faptului că instituțiile statului, partidele politice, dar și organizațiile de profil europene și internaționale, „toată lumea“, cum s-ar spune, își asumă fără ezitări și îndoieli creșterea economică despre care se vorbește oficial. Deși un noian de probleme controversate gravitează în jurul acesteia, până în punctul în care ar mai fi și întrebarea: „Bine, bine, dar există ce să fie împărțit?“.
Nu putem trece peste cei din conducerea țării care s-au străduit să împiedice majorarea salariilor din sistemul public pe baza creșterii economice deja obținute și a celei prezumtive pe anul viitor, certificată de asemenea de „toată lumea“! Să nu-i uităm și pe cei – analiști sau reprezentanți ai cercurilor de afaceri – care, în ciuda creșterii economice, se opun sporirii salariilor, considerând că acestea strică echilibrele macroeconomice greu realizate. Semn că toți aceștia fie n-au încredere în minunata creștere economică mult cântată, fie o rezervă pentru altcineva! Fără înconjur spus, creșterea economică a ultimilor ani se află în incompatibilitate cu o serie de cuantificări statistice ale altor procese și fenomene, precum scăderea consumului de energie primară (cu care creșterea PIB se află în contradicție), explozia numărului de insolvențe și, mai ales, lâncezeala totală (în unii ani, chiar scăderea puternică) a investițiilor, atât în sectorul privat, cât și în cel bugetar. Barem obținerea de creștere economică (și încă una semnificativă) fără creșterea investițiilor echivalează cu descoperirea elixirului vieții veșnice căutat de alchimiști! Să nu mai vorbim despre faptul extrem de palpabil că pentru cea mai mare parte a salariaților din țară creșterea economică nu a adus nimic, că pentru aceștia ea nu există! De altfel, pe un plan mai general, tocmai când creșterea economică s-a învigorat și unele categorii salariale (puține la număr) chiar s-au ales cu ceva, nivelul de trai al populației în general s-a prăbușit. Exact în perioada creșterii economice alerte, datoria externă globală s-a redus cu aproape 10 miliarde euro și când unei țări îndatorate extern îi scade datoria, faptul nu poate însemna altceva decât plăți nete către străinătate din reducerea nivelului de trai.
Totuși, la o analiză atentă, este posibil ca minunata creștere economică să existe realmente! Dar cu o singură explicație! Care să elucideze și anomaliile, inadvertențele, incompatibilitățile cu alte fenomene și procese economice, ca și neprezența în buzunarele celor mai mulți dintre români!
Singura explicație posibilă este atât de tragică, încât aproape regreți că minunata noastră creștere economică nu este din pix! De când capitalul străin a preluat piesele strategice, nodale, economia românească, bună sau rea cum era, a dispărut, locul ei fiind luat de o combinație foarte bizară. Pe de o parte, economia străină, care deține sectoarele monopoliste, de forță, exploatarea resurselor, distribuțiile de energie, industriile prelucrătoare, telecomunicațiile, băncile, asigurările, retailul. Pe de altă parte, economia derulată de capitalul autohton, care în esență pune pingele. Nici măcar pentru economia străină din România! Deoarece între cele două nu prea există legături. Economia străină lucrează și la aprovizionare și la desfacere cu străinătatea. Conexiuni cu România are doar în procurarea de energie și forță de muncă, iar cu consumul, dacă acționează în retail.
Statistica agregă mere cu pere. Și încurcă lucrurile, care ar fi, la o prezentare separată, foarte clare. Mult cântata creștere economică se obține de fapt în economia străină din România, și nu în cea derulată de capitalul românesc, care dă de la an la an înapoi. (Cum se petrec lucrurile și unde ajung „fructele”, data viitoare.)
Autor: Ilie Serbanescu
Sursa: Cotidianul