A apărut raportul PIAROM (Patronatul Investitorilor Autohtoni din România) privind starea capitalului privat românesc, publicat anual, împreună cu Ziarul Financiar, pe baza ultimelor date disponibile ale Ministerului de Finanțe și Oficiului Național al Registrului Comerțului.
Datele din actualul raport se referă la 2016 și confirmă căderea în continuare a capitalului autohton în economia din România și ascensiunea pe mai departe a capitalului străin, evidențiind direct și indirect ceea ce, din păcate, doar semnatarul acestor rânduri se străduiește să aducă în atenție de ani de zile în spațiul public: mult lăudata creștere economică este obținută de fapt de capitalul străin și nu prea are mare legătură cu capitalul românesc, accentuând discrepanța dintre acestea.
În 2016 – an de minunată creștere economică –, în mod nu întâmplător, capitalul privat autohton a coborât și mai mult, la 46% din cifra de afaceri totală a companiilor (cu peste un procent mai jos decât în 2015), economia de stat a rămas la 4%, singur capitalul străin a urcat, preluând peste 50% din ansamblu. Cine a obținut creșterea economică?!
Ce credeți că a găsit cu cale să comenteze însuși reprezentantul PIAROM pe marginea acestor teribile stări de lucruri, pe care chiar raportul PIAROM le evidențiază? Iată: „Companiile cu capital românesc au nevoie de sprijin pentru a dezvolta produse cu valoare adăugată. Capitalul românesc este discriminat, dar nu de multinaționale, ci de autoritățile române“. Să observăm, înainte de toate, că PIAROM nici nu pomenește cumva tocmai de ceea ce raportul său reușește să pună clar în lumină: faptul că, la o creștere permanentă a ponderii capitalului străin, deja devenită copleșitoare și dominantă, și, la o scădere cel puțin relativă, dar tot permanentă, a celei a capitalului autohton, prezentarea statistică agregată a ansamblului ascunde de fapt cu brio adevărul despre capitalul românesc, care, după ce că pune pingele, mai dă și mereu înapoi!
Cine nu ajută capitalul privat românesc? Cine să ajute capitalul privat românesc? Fără îndoială, în fața puternicului și de mult împiciorogatului capital străin, doar un capital privat autohton cu statul român la spate ar fi avut vreo șansă! Dar această șansă s-a evaporat prin distrugerea statului român! Prin ce ochean o privi PIAROM realitățile, de nu vede cum stă de fapt treaba?! Statul român, care ar trebui să ajute capitalul românesc, nu există! Poate de mult s-a stins în drum, în depărtări albastre… Statul român s-a dus! Din păcate, și cu contribuția privaților români, care l-au prăduit, i-au cerut să se dea la o parte spre a nu-i deranja cu neperformanțele sale și căruia aceștia i-au cântat chiar prohodul. Ce se mai vrea de la repudiatul dispărut?! Nu poate fi pus semn de egalitate între statul român și ceea ce mai mișună pe la colțuri de stânga sau de dreapta spre a strânge bani bugetari pentru mutatul closetelor nu din fundul curții, ci de pe stânga pe dreapta, dar tot în fundul curții. Neexistând, statul român nici n-ar avea cum să ajute capitalul privat autohton, iar resturile din statul român – să le zicem „autoritățile“, precum o face PIAROM – cu atât mai puțin ar face-o, întrucât pentru ele capitalul românesc este un gunoi. 70-80% din achizițiile publice sunt angajate cu capital străin. Aproape toate ajutoarele de stat, acordate, desigur, după „reguli europene“, merg către firme străine. Companiile autohtone sunt eliminate din licitații încă de la întocmirea caietelor de sarcini, să nu scape cumva vreun intrus pe traseele interzise românilor!
Când se referă la „autorități“, poate PIAROM are în vedere cumva justiția română? Cu statisticile în mână, aceasta descoperă doar corupți români. Nici măcar așa, de hohă, să fie cumva instrumentat vreun străin! Dar totul este firesc să fie așa. În capitalism, cine are proprietatea are și dreptul de a decide. Iar hotărârea decidenților străini care dețin proprietățile strategice din România este de a-i căuta la măruntaie pe sclavi, și nu pe stăpâni, care trebuie să fie lăsați în pace spre a ne „mântui“! Așa ceva numește PIAROM lipsă de sprijin pentru capitalul privat românesc?!
Prin absurd însă discutând, ar merita capitalul privat autohton sprijin de la un ipotetic stat român? Păi, când a fost să fie desființat statul, toți privații români erau ciopor la împărțeală și la proslăvirea „statului minimal“. Și-au mai schimbat cât de cât poziția după ce s-au văzut trași în piept, după ce caimacul din desființarea statului a ajuns de fapt la străini?! Să mă ierte Dumnezeu, dar ce caută onor capitaliști români în așa-numita Coaliție pentru Dezvoltarea României, instrument al capitalului străin pentru promovarea intereselor sale, pentru scoaterea din joc a capitalului autohton, pentru menținerea României de fapt în subdezvoltare?! Ce caută capitaliști români la remorca inițiativelor și eventual criticilor sau chiar protestelor (atunci când există) ale capitalului străin, adversar al lor inextricabil și ireconciliabil?! Ce caută, căci maximum ce pot dobândi sunt doar ceva fărâmituri căzute de la gura capitalului străin?! În limbajul pompos al analizelor economice, capitalul privat românesc alege întotdeauna solidaritatea patronală împotriva și în dauna solidarității naționale. Că aceasta din urmă nu prea există, faptul nu scuză cu nimic patronii români!
(Continuarea, săptămâna viitoare)
Autor: Ilie Șerbănescu
Sursa: Cotidianul