O masă mare de credincioși așteaptă să ia aghiasmă și să pupe moaște, pentru a scăpa de “ceva”. Nu se știe ce, că fabricanții nu s-au pus de acord, dar sigur e nașpa. Iar aghiasma e dată ca sigură în proporție de 95%. Unii chiar și-o inoculează în direct la tv (mă rog, se mai uită un capac pus pe ac), alții leșină, ca la spectacolele de propăvăduire. Mari vedete și milionari se laudă public că donează purcoaie de dolari, doar ca să prindă un loc mai în față, la coadă la aghiasmă și pupat moaște.
Doar că, între timp, prin Marea Britanie s-a declanșat o doua “ceva” – cu 75% mai virală decât prima (Boris cel cu freză idioată dixit).
Credincioșii pupători de moaște nici nu vor termina bine operațiunea de injectare cu panseluțe luminiscente și ghiocei scăpăratori ca licuricii, că va fi mandatory o a doua injectare, pentru a (nu) scăpa de “ceva” doi.
La noi, injectarea se va face pe stadioane și în pavilioanele expoziționale, în uralele cuvioșilor, sub atenta monitorizare a paznicilor de la mall. Șocul anafilactic, paralizia facială, bolile autoimune și decesele iatrogenice vor fi iertate – boala și moartea fac parte din viață, iar ignoranța este putere …
PS Între timp, pentru a-și asigura fotoliul de președinte al Camerei Derutaților, Șică Orban a cedat USR ministerul justiției. Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție are soarta pecetulită. E kaput. Anchetarea magistraților va trece, din nou, la DNA, instituție foarte pricepută în a convinge judecătorii să își renege hotărârile judecătorești (au și judecătorii o viață și credite de plătit, nu?). Ceea ce e bine – dacă cineva afectat de aghiasmă sau de pupătura obligatorie a moaștelor va fi pățit ceva, nu va mai avea curajul de a da în judecată producătorul sau comerciantul de aghiasmă ori organizatorul ritualului pupăturilor. Și nici statul. Și, desigur, nici clericii sau demnitarii statului adânc. Cine suntem noi să punem la îndoială 4 luni de știință?
Notă – textul NU e despre creștini, ci despre bigoții altei religii, care se cred deștepți și îi ironizează pe creștinii cucernici. Nu e chiar greu să identificați enoriașii acestui nou cult.
Autor: Gheorghe Piperea