Pe vremea lui Hitler, Stalin sau Ceaușescu, supunerea se impunea din afară, de către o autoritate care exercita puterea în mod efectiv, palpabil.
Pe vremea „noastră” s-a creat efectul de panopticum – lumea digitalizată nu mai are voie să dețină secrete și intimități, este o alcătuire în care oriunde te-ai așaza, ești văzut/vizibil. Nu te poți ascunde, ești expus total. Ochiul atoatevăzător nu mai ratează nimic – de aceea este nevoie de identitate digitală, de rating de cetățean/credit social, de cazier bancar, de moneda digitală, de cazier sanitar etc. Omul digitalizat știe că este permanent și de peste tot urmărit și, în consecință, se supune de bună voie, pentru a nu risca sancțiuni aplicate cu biciul legii, cu ciomagul contractului sau cu nucleara bannării de pe feisbuc. De aceea, puterea de azi este leneșă, căci nu mai are nevoie să fie exercitată efectiv, iar omul supus de azi este colectivizat, transformat în cifră a turmei – el nu mai are intenții eroice, nu se mai revoltă, tace și se hrănește cu plastic și scroll – uri pe zmartfon.
Distincția pregresistă (=un regres civilizațional și cognitiv care se identifică drept progres) dintre bine și rău și dintre adevăr și fals nu a fost stabilită prin știință. În adevăratul său sens, de dubiu, curiozitate, critică, experimentare, știința nu a avut niciun cuvânt de spus. Dimpotrivă, a fost bannată, la fel ca orice „conspiraționist”. Birocrații statali sunt cei ce au decis ce anume este adevărat sau fals, ce e bine și ce e rău, ce e corect politic, iar nu “știința”. Casa albă și pregresiștii care au luat lumea ostatică, atât în vremea lui Trump, cât și în vremea lui Biden, s-au șters la fund, pardon de expresie, și cu ideea filosofică de știință, și cu primul amendament la constituția americană, adică, libertatea de expresie și de informare.
Dacă așa au făcut pregresiștii în pandemie, ce încredere mai putem avea în toate celelalte informații oficiale și politici publice dictate de Casa albă și aplicate religios în întreg “Vestul colectiv”?
Cu ce mai diferă democratura americană de autoritarismul rusesc și de totalitarismul chinezesc?
Cu ce drept cenzurează feisbuc în continuare informația, pe motiv de “deviaționism”, ca și când am fi în URSS, pe vremea lui Stalin?
Ce legitimitate are activitatea unor ong-uri sau a unor factcecări (exercitată pe munți de bani publici) de culegere și raportare, în reinventatul stil al NKVD-ul sovietic, de “știri false”, de “opinii manipulatoare” sau de “mal-informații”, pe motiv că deviază de la linia oficială de partid și de stat sau că neagă adevărul oficial?
Este aceasta o activitate care subminează permanent Constituția, torpilându-i unul dintre pilonii principali pe care se sprijină, libertatea de expresie, credință și informare, motiv pentru care aceste organizații ar trebuie dizolvate judiciar, pentru obiect de activitate ilegal și imoral? Este …
Dacă e așa, mai are sens ca lumea captivă și dependentă de paznicii porților închisorii să serbeze ziua independenței.
Autor: Gheorghe Piperea