Italia, care a intrat în criză politică prin demisia lui Draghi*, a depășit pragul de 2,8 trilioane de euro datorii, ceea de reprezintă mai mult de 150% din PIB. Această datorie uriașă reprezintă un sfert din totalul datoriei publice a zonei Euro (în care sunt incluse state ca Franța, Spania, Olanda, Irlanda, Portugalia, Grecia, la rândul lor țări hiper-îndatorate). Italia nu mai poate scăpa de această gaură neagră a datoriei decât dacă ar fi preluată, prin emitere de obligațiuni (tipărire de bani), de Banca Centrală Europeană. Consecința ar fi o nouă scădere a puterii de cumpărare a banilor și o accentuare a recesiunii economice care deja s-a instalat ca urmare a plandemiei și a gren deal. Dacă BCE nu va interveni, va fi risc de faliment – dimensiunea dezastrului ar fi de 10 ori mai mare decât cea a falimentului Greciei.
Cu toate acestea, Italia continuă să aibă rating AAA+, adică maxim, cu consecința unor dobânzi de sub 0,1%. Nota bene: România, care are un grad de îndatorare de trei ori mai mic, se împrumută cu 9%.
În mod cu totul sarcastic, Italia a primit cei mai mulți bani din PNRR: peste 225 de miliarde de euro. Bani aruncați pe fereastră. Bani din buzunarul și sărăcirea noastră.
*Draghi este atât de impopular în Italia, fiind considerat omul Davosului și cady-ul Germaniei, încât faptul că Mattarela încă nu i-a acceptat demisia nu face decât să alimenteze și mai mult furia maselor; italienii vor avea curând anticipate și va trece la suveranism.
Autor: Gheorghe Piperea