Ieri și azi am avut o conversație cu o entitate de care nu auzisem și care se intitulează „Integritate pe bune”. Interesantă inițiativă, interesant nume.
M-au solicitat să le răspund la o întrebare oarecum ciudată: dacă părinții mei au fost sau nu colaboratori ai securității … De asemenea, m-au întrebat ce proiecte majore am pentru Parlamentul European, începând din 2024.
Pentru că nu știu cât din cele spuse de mine vor fi publicate de cei de la „Integritate pe bune” și nici care va fi gradul de obiectivitate al viitoarelor lor rapoarte și analize, vă pun mai jos, în două episoade, o parte din răsăunsul meu către ei.
În legătură cu prima întrebare : Părinții mei nu au fost niciodată membri de partid comunist, securiști sau informatori. Nu aveau cum. Nu au avut niciodată calitatea de salariat. Au fost zidari – zugravi „liber – profesioniști”, cum se numeau atunci. Dintre părinții mei, doar mama mai este în viață. Mulți ar avea de învățat de la ea câteva lucruri „interesante” pentru care noi, cei din generația mea și a părinților mei, am destestat comunismul. Mai potrivit ar fi să vă întrebați interlocutorii dacă au fost ei înșiși colaboratori/turnători, înainte de 1989, sau dacă sunt acum, în contemporaneitate. Eu aveam 19 ani la revoluție. Nu am fost colaborator al securității, nu aveam cum la vârsta aceea. De fapt, nu am fost nici măcar membru al UTC. Nu îi puteam suferi pe nomenklaturiști, pe acei feudali ai societății egalilor în sărăcie și liberi să îi aplaude pe conducători, mai ales pentru prefăcătorie și minciună oficial protejată. Mai important este că azi sau în ultimii 34 nu sunt, nu am fost, nu voi fi un colaborator, pe față sau camuflat, al serviciilor secrete. Consider că noi, oamenii simpli, societatea civilă, profesioniștii, politicienii chiar, trebuie să controlăm și să supraveghem serviciile secrete, iar nu invers. Altfel, am avea de înfruntat riscul major de a aluneca înapoi, în totalitarism.
În legătură cu a doua întrebare: Vă listez, mai jos, 7 proiecte majore pe care le vizez pentru mandatul de 5 ani de euro-parlamentar:
(i) amendarea și perfecționarea legislației europene a protecției consumatorilor, în special în domeniul creditelor bancare și al energiei; de exemplu, voi milita pentru plafonarea la nivel european a costurilor creditelor, după modelul legii care zace și acum la CCR, fiind atacată de politicienii din USR, pentru pretinse motive de neconstituționalitate; intenționez să extind acest gen de reglementare la chiriile pentru locuințele persoanelor defavorizate, în special, a studenților și a tinerilor, care au nevoie de locuințe, dar sunt fără venituri sau cu venituri minimale, trăind la limita supraviețuirii; la fel ca și cei care au fost ruinați sau supra-îndatorați de bănci, și persoanele care stau cu chirie sunt deja victime ale supra-îndatorării prin chiriile exorbitante din marile orașe;
(ii) amendarea și perfecționarea legislației europene a insolvenței, pentru a permite în condiții mai suple salvgardarea întreprinderilor aflate în dificultate, inclusiv prin ajutoare de stat, pe modelul reorganizării judiciare de la Oltchim, pe care am performat-o cu success între 2013 – 2017; precizez că, în Decembrie 2021, am câștigat, la Tribunalul de la Louxembourg, contra Comisiei Europene, primul process în care s-a demonstrate că deciziia CE de ajutor de stat poate fi ilegală și contrară TUE și TFUE.
(va urma)
Autor: Gheorghe Piperea – avocat