Fauci tocmai a admis în Congresul SUA că “distanțarea socială” de doi metri minim a fost complet arbitrară, fără nicio bază științifică și fără utilitate medicală.
Cei mai mulți idioți utili, plus “eroii din linia întâi”, plus influencerii și mass media main stream, ne-au impus tuturor această aberație ca fiind o măsură “probabil” bună. La fel cum a fost cu masca și termoscanarea care, cică, nu avea cum să strice (deci, erau obligatorii…).
Cam așa a arătat știința: ghiceală, speranță ca va fi bine și la iarnă cald. Credință naivă că ce spun experții nu ne poate dăuna – chit că experții erau plătiți de cei care vindeau și ideologizau pe seama fricii și manipulării…
Atât de multe milioane de oameni au suferit la porțile spitalelor, atât de multe zeci de mii au murit, inclusiv de cancer, atât de multe sute de mii de copii și adolescenți au făcut depresii și atacuri de panică – totul pentru că au fost obligați la distanțare socială.
Vă mai amintiți că nu ne puteam îmbrățișa părinții și bunicii? Că, la școală, copiii erau separați prin “pepsiglas”? Că părinții nu puteau să vină la serbările de final de an școlar decât dacă stăteau la gard? Că în instanțe stăteam separați în cuști de plastic, ca în tribunalele populare sovietice? Apropo, vă mai amintiți gardul separator nazist de la Kauffland? Dar pozele de un umor negru și absurd cu “concertele” sau “distracțiile” de pe plajă cu distanțe chinezești “corect dpdv aritmetic” stabilite între participanți? Dar cozile la Înviere, întinse pe km, pe motiv de distanțare socială?
Totul, iată, pentru o mizerie de măsură birocratică fără nicio bază științifică.
Doamne, cât de mult rău poate face oificarea…
Autor: Gheorghe Piperea