Majoritatea aeroporturilor din țară au dat în judecată sau execută silit Tarom pentru taxe neachitate. Asta e definiția insolvenței.
De ce intră în faliment companiile aviatice?
Din cauza online-ului, a desocializării. Oamenii nu se mai văd față în față. Se văd digital. Oamenii se închid în bula lor safe, unde pasează certitudini cu colocatarii bulei. Ce rost are să mai călătorească?
Așa-numitul “oraș de 15 minute” va distruge și ce a mai rămas din ideea de călătorie. Oamenii vor sta legați de glie, păscând fericiți la poalele blocului. Zborurile vor fi doar pentru magnații cu 5-6 jet-uri de căciulă și pentru militari.
De ce dau faliment băncile? Dar asigurătorii? Desigur, pentru că fură, pentru că sunt monopoluri, pentru că pariază pe ideologii demente.
Dar și pentru că nu mai există încredere. Iar pierderea încrederii a început cu mult înainte de plandemie. În plandemie procesul doar s-a accelerat.
Nici de mașini nu vom mai avea nevoie, deci constructorii, dealerii, lesorii, bancherii care trăiesc din comerțul cu mașini vor fi reprofilați în măturători (nu de praf de stele) și delivery boiz.
Vom mai avea dreptul doar la 12 mp/membru de familie. Deci, dezvoltătorii imobiliari, constructorii, producătorii & comercianții de materiale de construcție, aranjorii, bancherii, asigurătorii vor rămâne și ei fără job. Că nu vor mai fi cumpărători & chiriași de case, nici împrumutați, nici asigurați.
De aia sunt “bune” distanțarea socială, munca, educația & întâlnirile online și digitalizarea & IA: dispare încrederea, se stinge comerțul, se aneantizează proprietatea, sunt șterse libertățile, piere societatea.
Dar ce nu facem noi pentru a ne simți eroi climaterici plini de slavă și seruri experimentale…
Autor: Gheorghe Piperea