De citit cu atenție acest articol din The Guardian, un ziar main-stream progresist, dar onest în acest editorial.
Editorialistul spune că Pfizer nici nu este adevăratul/singurul autor al vaaa_c-cinului – acest este rezultatul muncii multor cercetători rămași anonimi, care au utilizat bani publici pentru cercetare. Sume imense din bani publici. Cu toate acestea, Pfizer, odinioară (acum 3 ani) cea mai de neîncredere companie din cel mai de neîncredere sector economic* devenit, în doar doi ani, cea mai notorie și admirată companie. Și cea mai profitabilă. Numai în anul 2021 a făcut profit de 37 de miliarde de dolari. Din munca altora.
Cum a reușit?
Printr-un PR politic bun și mult noroc.
În primul rând, s-au folosit prietenii politice strânse, legate cu cine trebuie. Bourla, un veterinar care are poziția ce CEO al Pfizer, e bun prieten cu : Netanyahu (politicianul care a acceptat, peste noapte, să își supună întreaga populație unui experiment clinic, de terapie genetică, lucru nemaiîntâlnit în istorie), Trump (care a dat miliarde de dolari pentru programul de accelerare a producției serului experimental, program numit, bombastic, warp speed), Boris Johnson și Ursula von der Leyen. Și face afaceri cu ei.
Bourla este foarte bun prieten și cu fuhrerii digitali au companiilor din clubul GAFAM. Și face afaceri cu ei. Iar ei îi asigură gratuit și promotion-ul, și cenzura necesare canalizării a
aproape întregului merit al “luptei” contra pandemiei – ceilalți producători au fost dați sistematic la o parte, ca să rămână Pfizer unicul. Ce să mai vorbim de critici – ei au fost arși pe rug, cu ajutorul fact checkers-ilor și al idioților utili de pe net și rețelele de socializare.
Sunt în joc, desigur, și corupție, și sponsorizări ilegale ale birocraților și medicilor care “luptă” contra pandemiei, și conflicte de interese, și ușă rotativă (revolving doors).
Dar cel mai cinic și lipsit de etică aspect al acestei ascensiuni nemeritate este modul în care Pfzer s-a folosit de frica, nenorocirea și suferințele pandemice ale oamenilor pentru a face bani.
Iată un aspect pentru care eu am fost considerat un nebun conspiraționist când l-am arătat lumii: segregarea și chiar apartheidul sanitar cauzate de vaaa_c_cin. Sunt chiar cuvintele pe care le utilizează editorialistul din The Guardian.
Pfizer a vândut țărilor sărace doar 1,5% din totalul producției de ser experimental. Restul l-a vândut țărilor ultra-bogate, cu prețuri care au depășit chiar și cu 400% costurile de producție. Când s-a creat “necesitatea” dozei a treia, Pfizer a plusat, majorând prețul cu încă 20% față de prețul fostei “doze complete”. Totul pentru un medicament total ineficient care n-a oprit nimic, nicio răspândire a agentului patogen – ba, dimpotrivă…
Cinismul și câinoșenia acestei afaceri sunt și mai grave când observi că, de mai mult de un an de când s-a pus problema, Pfizer s-a opus cu succes ideii ca patentul vaaa_c_cinului să fie dat cu titlu gratuit țărilor din Africa și Asia care l-ar produce ieftin, pentru a fi distribuit și țărilor sărace. Nici măcar rugămințile fierbinți și plângăcioase ale lui Tedros de la OMS nu i-au convins – consecința fiind că lumea bogată este burdușită cu vaa_c_cin, iar Africa și Asia s-au descurcat cu imunizarea naturală (tot răul spre bine, de altfel).
În final, o remarcă referitoare la modul în care Pfizer și-a creat imensul portofoliu de proprietate industrială (patente și mărci de medicamente): numai 23% din acest portofoliu este rezultatul cercetării proprii. Restul este cumpărat direct de la start-up-uri sau de la concurenți mai mici. Când asta nu a fost posibil, Pfizer a preluat ostil cu totul compania – țintă. Mai toată “lumea bună” din domeniul pharma face asta – unele formule, pastile, terapii sau seruri ar putea să neutralizeze boli, dar companiile pharma preferă să țină aceste invenții secrete și ne-utilizate, pentru a putea să își vândă toate medicamentele proprii, aflate în comerț și fără prea mare eficiență terapeutică. Iar când pun noutăți pe pață, prețurile sunt astronomice. Companiile pharma nu au nevoie de oameni sănătoși, ci de bolnavi sau de “pacienți” pentru produsele lor preventive. Pfizer, însă, le depășește în cinism și avariție pe toate. Așa spune The Guardian.
Așadar, în cazul Pfizer, care are ca acționari bilgheiți și fonduri de pensii, deopotrivă, este despre bani, iar nu despre sănătate publică. Și nu despre știință. Iar despre filantropie și responsabilitate socială – nici pomeneală. Pfizer este inversul perfect al întreprinderii – cetățean. Este întreprinderea – dictator prin excelență.
*epitetele nu îmi aparțin – sunt în articolul din The Guardian
Sursa: Gheorghe Piperea