Cercetătorii englezi au descoperit un nou dușman neînduplecat al Planetei: excesul de carne.
Un studiu recent al Universității din Durham concluzionează că, dacă pe carne ar scrie, ca și pe pachetele de țigări, că dăunează sănătății sau mediului, oamenii educați ar putea să reducă simțitor consumul de carne sau chiar treacă la veganism sau insectofagie, cel puțin parțial.
Studiul a fost făcut pe un eșantion de cca o mie de persoane, cetățeni unor state „civilizate”, unde civilizat înseamnă obișnuit să consume, ca în societatea de consum …
Țările în care se consumă cea mai multă carne, pe an, din Europa sunt: Spania (99 kg), Portugalia (95 kg), Islanda (91 kg), Polonia (88 kg), Germania (88 kg), Austria (87 kg) și Franța (83 kg). În România, o persoană consumă, în medie, 65 kg de carne pe an.
De aici concluzia că fie românii sunt oameni cu mult mai educați decât majoritatea celorlalți europeni, fie românii sunt mai săraci … Sau, și una, și alta …
Interesant este că, în ciuda etichetării țigărilor, consumul de tutun nu a scăzut simțitor. Dimpotrivă, etichetarea și alungarea fumătorilor a creat o gândire de grup de genul „noi, singuri, împotriva tuturor”, un fel de mitologie a libertății fumătorului – cowboy …
Iată ce spune Keren Rosner, într-un mod multmai intelegent decât autorii studiului sus-enunțat:
„Oamenii trebuie să aibă senzația, convingerea că aleg, nu că le sunt impuse interdicții. Măsurile coercitive favorizează apariția rezistenței și revoltei și pot duce la apariția unui comportament mai accentuat negativ […]. Oamenii educați și care nu-și fac griji din punct de vedere financiar pot alege să-și îmbunătățească viața, dar și să contribuie la confortul generațiilor următoare”. E, însă, mult mai greu să apară astfel de comportamente în cazul populațiilor care luptă pentru supraviețuire sau care se zbat în sărăcie.
În plus, Keren Rosner arată că „oamenii au impresia că propria contribuție la schimbare este nesemnificativă și că este important să înceapă de la altcineva schimbarea. Etichetele ajută persoanele care sunt educate, informate și foarte responsabile, dar care au și posibilitatea materială de a alege să consume mai puțină carne” …
De aceea, este foarte probabil ca lumea „științifică” să asiste la un interesant efect invers al acestor politici eco-naive, pe care unii teoreticieni ai economiei comportamentale îl numesc „efectul Cobra*”.
*în timpul ocupației britanice a Indiei, guvernatorul britanic a decis să ofere o recompensă oricărui indian care proba că a ucis cobre, în încercarea de a stârpi veninoasa reptilă; văzând că se pot face bani din acest „sport”, indienii au început să crească sistematic cobre, pentru a lua mai multe recompense, ceea ce a dus la creșterea populației reptiliene, adică fix invers decât își imagina inteligentul guvernator britanic.
Autor: Gheorghe Piperea