România este a șasea putere de vot în organismele europene. După inamicalul vot al Austriei în chestiunea Schengen, România va trebui să învețe să își folosească această putere cu cap și să nu mai fie ghiocel la nivel de leadership. Ca decident, în politica europeană aș începe cu asta – România trebuie respectată, în caz contrar având dreptul să-și utilizeze veto-ul, așa cum a făcut Austria în cazul nostru și așa cum au făcut, din când în când, Ungaria și Polonia, în chestiuni financiare, de resurse și de organizare judiciară.
De altfel, România, în ciuda injustei împărțiri a averilor și resurselor care îi caracterizează economia, devine, de la an la an, un actor important din punct de vedere economic. PIB – ul României, de 300 de mld euro, este mult mai mare decât cel al Ungariei și, în câțiva ani, îl va depăși pe cel al Austriei. Dacă Austria va mai avea păduri în 2030, o să le cumpărăm noi, ca să ne asigurăm că nu le mai taie și nu le mai depopulează de vânat nici pe ale ei, nici pe ale noastre. Am putea cumpăra chiar și OMW – am scuti astfel și efortul de re-naționalizare a Petrom, și acuzele (întemeiate) de pactizare a austriecilor cu rușii.
România stă binișor și la PIB – ul per capita – e puțin urma Ungariei, la egalitate cu Portugalia și Polonia și are șanse să prindă din urmă Austria.
Gravă la noi este polarizarea socială, care e din ce în ce mai acută. Tot mai puțini români și expați dețin tot mai multe averi și resurse și tot mai mulți români sărăcesc și suferă de foame și de lipsa accesului la sănătate și la resurse. Polarizarea socială este evidentă imediat ce se face comparația între viața în orașe ca București, Cluj, Timișoara, Oradea, Sibiu, Brașov, Iași și Constanța cu viața în restul țării. În plus și din păcate, și lumea de la oraș începe un proces de pauperizare, cauzat de crizele care nu se mai termină și pentru care există rezerve uriașe de planificare și inventivitate – sanitar, alimentar, energetic, bancar, militar, climatic etc., totul e în criză, totul e excepționalism economic și juridic, de care profită corporația-feudal. Marea problemă socio-economică a României de azi este chiar acest malign dezechilibru cauzat de redistribuirea injustă a averii (prin dobânzi, prin inflație, prin devierea fluxurilor financiare către neo-feudalii economiei, prin cheltuirea greșită a banilor publici și a resurselor) și de îmbogățirea fără just temei. Acest dezechilibru socio-economic ar trebui imediat țintit și eliminat din momentul schimbării totale a prostocrației actuale și al abandonării poziției umile de ghiocel în față vechilor stăpâni.
A fi nesupus este o necesitate.
Autor: Gheorghe Piperea