Dacă Hillary Clinton va deveni președinte, Statele Unite vor deveni de nerecunoscut, afirmă Dick Morris, unul dintre cei mai importanți strategi politici din lume.
Dick Morris o cunoaște foarte bine pe Hillary Clinton, deoarece a fost consilierul lui Bill pe când era guvernator de Arkansas și apoi la Casa Albă. Sfaturilor sale îi datorează în bună măsură democratul Bill Sanders formidabila sa prestație, atât de aproape să o scoată din cursa pentru președinție. Tot Morris stă și în spatele uluitoarei ascensiuni a lui Donald Trump, și a faptului că și-a eliminat fără apel contracandidații republicani. Același Dick Morris a fost consultant pentru tabăra învingătoare care a dorit ieșirea Marii Britanii din UE, la referendumul de Brexit.
Reproducem mai jos ample fragmente din conferința susținută de Dick Morris la David Horrowitz Freedom Center din Los Angeles pe marginea alegerilor prezidențiale din Statele Unite, ca și înregistrarea integrală a acesteia.
Vreau să explic de ce acestea sunt ultimele alegeri, nu pentru că vom deveni o dictatură sau ceva asemănător, ci pentru că trei lucruri ireversibile se vor petrece în această țară, dacă Hillary câștigă.
Primul este că 12 până la 15 milioane dintre imigranții actuali (mexicani intrați ilegal – n.r.) vor primi dreptul de a vota, iar Curtea Supremă va ratifica acest lucru, iar noi (Republicanii – n.r.) nu vom mai câștiga alegerile douăzeci de ani de acum încolo.
Al doilea, între 500.000 și un milion de imigranți din țări care sprijină terorismul, cum ar fi Irak și Siria, vor veni în Statele Unite, creând aici un nucleu de potențiali teroriști, asemănător cu cel care a distrus practic Franța și Belgia și este foarte aproape de a distruge Germania, țările scandinave și Marea Britanie. Noi nu aveam până acum această bază de teroriști, însă ei vor veni.
Obama a anunțat că pentru anul viitor a acceptat – și este dreptul lui de președinte – 110.000 de noi refugiați din Siria și Irak.
Și când vorbim despre verificarea lor severă, ce naiba înseamnă asta? O să-l sunăm pe consilierul lor din liceu? O să ne uităm în dosarele lor de la universitate? O să cercetăm cum au fost admiși la facultate? Vorbim despre țări unde nu avem ambasadă și în mod cert nu avem capacitatea de a strânge informații.
În dezbaterea pretendenților la vicepreședinția Statelor Unite, candidatul democrat a afirmat că a selecta imigranții pe baza țărilor de proveniență ar fi ceva anti-american și anti-constituțional. Serios? Încă de la adoptarea Immigration Act, în 1926, întregul sistem de imigrație al StatelorUnite s-a bazat pe cote care diferă de la națiune la națiune. Nu primim primul milion de oameni și apoi tragem semnalul. Spunem că India poate avea 33.000, Pakistan 27.000, Brazilia 18.000. Selectarea celor pe care îi dorim să vină în Statele Unite este miezul politicii noastre imigraționale din ultima sută de ani.
Și în timpul administrației Clinton, și înainte, în timpul administrațiilor Bush și Reagan, a existat o listă a statelor care sprijină teroriștii, vreo cinci, șase sau șapte – Coreea de Nord, Cuba, Libia, Irak, Iran – și o listă de vreo douăzeci de state care găzduiesc teroriști – Arabia Saudită, Egipt etc. Și aveam restricții speciale de imigrație pentru aceste categorii de state.
Acum, când Trump a spus că vrea să-i țină pe imigranții musulmani în afara Statelor Unite, este neconstituțional. Nu putem introduce un criteriu religios. Însă putem foarte bine să avem unul geografic, și asta este ceea ce propune Trump. Și ceea ce Hillary nu va face. Și vom avea o pepinieră de potențiali jihadiști pe tot cuprinsul țării de care nu vom mai putea scăpa.
Iar al treilea lucru care se va petrece va fi și mai important decât primele două: pragul critic care separă America de Grecia, și alte orașe importante ale noastre de Detroit (cu o masivă populație hispanică – n.r.) va fi depășit. Când Obama s-a instalat la Casa Albă, 76 de milioane de americani trăiau din ajutoare sociale. Acum sunt 107 milioane.
Iar numărul americanilor adulți angajați era de 137 de milioane, când a venit Obama la Casa Albă. Acum este de 114 milioane. Deci, abia dacă cei care muncesc îi depășesc numeric pe cei care încasează. Iar dacă te uiți la tendințe, poți vedea că cifrele vor fi în curând egale după ce Hillary va veni la Casa Albă, apoi diferența va crește vertiginos în sens invers.
Una dintre consecințele dezbaterilor din Congres despre reducerile de taxe, cu Republicanii dorind reducerea lor, iar Democrații cerând impozitatea bogaților, a fost că Republicanii au aplicat reducerile mai ales plătitorilor de taxe mici și mijlocii. Drept urmare, s-a ajuns ca un număr uriaș de persoane, majoritatea americanilor, nu mai plătesc taxe pe venit.
Așa se face că 1% dintre cei mai mari plătitori de taxe suportă 40% totalul taxelor pe venit, iar 10% dintre cei mai mari plătitori suportă 80% din totalul taxelor, un sistem extraordinar de dezechilibrat. Însă aceasta înseamnă că pot vota cheltuieli și mai mari și taxe și mai mari, fără nici o repercusiune.
(Urmează un exemplu detaliat privind felul în care Hillary Clinton plănuiește majorarea taxelor pe venit – n.r.)
Așa vei ajunge la un nivel de taxare de 63%. Practic, vei plăti două treimi din venitul tău guvernului, pentru fiecare dolar realizat în plus. Așa că, în afara cazului că ai o alarmă amuzantă la ceas, de ce ar merita să te dai jos din pat (și să mergi la muncă – n.r.)?
Iar elementul critic pe care îl vedem peste tot în jurul nostru este retragerea masivă a americanilor din forța de muncă. Avem într-adevăr 15 milioane de americani care, în timpul președinției lui Obama, au luat hotărârea de a nu mai munci.
Autor: Radu Padure
Sursa: Evz.ro