1.Nivelul de multumire in viata (Life satisfaction score-un termen un pic cam dificil de tradus)
2.Numarul de persoane care au un loc de munca stabil (Employment rate)
3.Nivelul de sanatate al populatiei
4.Procentul orelor suplimentare lucrate de catre angajati
5.Venitul pe cap de locuitor
6.Nivelul de educatie al populatiei
7.Speranta de viata
Dupa cum se poate vedea, criterille de evaluare nu sunt foarte multe si sunt usor de inteles. Ca in fiecare an din pacate, Romania se afla undeva la coada listei, situata in randul tarilor din lumea a treia, in ciuda apartenentei sale la Uniunea Europeeana si localizarii politico-gegrafice pe continentul europeean. Cu amara tristete nu putem decat sa constatam degradarea continua a nivelului de trai si afundarea continua a tarii in marasmul celor mai subdezvoltate si corupte tari din lume.
Ca de fiecare data, am incercat sa intelg care sunt mecanismele, care ne imping spre acest destin nefericit, care sunt diferentele intre noi si ceilati, de ce ei pot si noi nu. Pe lungul drum al cunoasterii am inteles un lucru deosebit de important in mecanismul intelegerii feneomenelor economico-sociale.
Un popor este o entitate in sine, care functioneaza dupa acelasi principii si reguli ca si un singur individ. Este o fiinta vie cu vointa si constiinta proprie, cu actiuni si fapte care ii influenteaza trecutul, prezentul si viitorul. Suma tuturor indivizilor si constiintelor care au aceeasi identitate nationala, formeaza poporul in sine, acea masa compacta si uniforma care are drept rezultanta – natiunea.
Un lord englez spunea odata: ’’ Un popor prost si ignorant este condus de oameni prosti si ignoranti’’ Cumplite vorbe dar atat de adevarate, care m-au socat si mi-au dat fiori reci pe sira spinarii. Atunci pentru prima data am inteles ca trebuie sa incerc sa descopar care sunt adevaratele trasaturi de caracter ale poporului roman, care sunt de fapt constiintele care il formeaza.
Indoctrinati de sloganurile comuniste’’ nimeni nu-i ca noi’’, ne vedem in permanenta ca drept cei mai buni, cei mai corecti, cei mai cinstiti, neantelesi si oropsiti de toti ceilati. Vina neamplinirilor nostre este intotdeauna imputabila altora si niciodata noua insine. Vina noastra este ca suntem prea destepti, prea buni si prea prea in toate cele, iar ceilati nu pot sa inghita asta sub nici o forma.
Nimic mai fals. Acesta atitudine aroganta si intelegere si abordare total gresita a sensului vietii ne-a facut deosebit de rau de-a lungul parcursului nostru istoric, iar in situatia actuala poate sa ne conduca la insasi disparitia noastra ca popor si natiune.
Pornind de la acest concept, am inceput sa fac primii pasi pe lungul si dificilul drum al autocunoasterii de sine. Evident prima intrebare care se naste in mod automat, a fost : Cine suntem noi romanii cu adevarat, care sunt trasaturile noastre profunde de caracter? Ce ne definste si ce nu.
Pentru a raspunde cat mai exact la aceasta intrebare am incercat sa gasesc raspunsul in afara nostra, total in afara perceptiei noastre despre noi insine. Nu este un secret pentru nimeni ca natiunele se privesc si se scruteaza unele pe altele, cu cea mai mare atentie, pentru a gasi slabicunile si punctele tari ale celorlati. Nici noi nu facem exceptie. Suntem scrutati, masurati, analizati, testati si incercati de catre alte natiuni, din motive lesne de inteles.
In arhiva Congresului Statelor Unite ale Americii, poate fi gasit studiul comandat de catre guvernul Statelor Unite in ceea ce priveste comportamentul si trasaturile de caracter al romanilor. Acest studiu a fost comandat in 1941 de catre Office of War Information care o angajează pe antropologul Ruth Benedict să scrie un studiu despre cultura şi comportamentul romanilor. Cu siguranta ca exista studii de data mai recenta dar care nu au fost facute publice.
Concluziile studiului sunt ametitoare, nu pentru americani, ci pentru noi insine. Priviti, analizati, investigati si scrutati de catre expertii americani, iata care au fost pe scurt concluzille studiului:
1.Românii sunt, în primul rând, preocupaţi de crearea imaginii de sine.
2.Românii se bucura din plin de viaţă, iar oportunismul şi agresivitatea sunt considerate “arme” pe care orice individ le poate utiliza împotriva celor care îi îngrădesc fericirea.
3.Românii au o dorinţă arzătoare de a se îmbogăţi cu orice chip şi prin mijloace cât mai simple. Pasiunea romanilor pentru jocurilor de noroc, o potenţială sursă de îmbogăţire, este consemnată şi ea .
4.Omul din România este văzut drept un individ impulsiv şi violent, dar care se simte vinovat atunci când experimenteaza plăceri şi se pedepseste pentru acest lucru.
5.Practicile bisericeşti şi mai ales spovedania sunt mult mai puţin apreciate decât vechile credinţe populare – pagane, practicate în zonele rurale. Studiul arata că religia practicată în România nu respectă canoanele creştine, căci preoţii sfătuiesc mamele să îşi trimită băieţii la bordel pentru a-şi potoli ispitele.
6.Educaţia sexuală la români a semnalat faptul că “băieţii, atât la sate cât şi la oraşe,fac întreceri care e mai tare între cei de aceeaşi vârstă”.
7.Cea de-a doua preocupare a românilor, după dezvoltarea personală şi implicit îmbogăţirea, era reprezentat de îndeplinirea obligaţiilor familiale. Solidaritatea socială avea un nivel scăzut şi, prin urmare, nu putea fi vazută ca o povară, dar nici ca un ajutor real.
8.Românii trăiesc într-o societate în care a săruta mâina superiorului este o practică comună, ei fiind umili şi supuşi.
9.Nici onoarea nu are o valoare prea mare, în urma analizării unor zicale precum “Onoarea nu ţine de foame”.
10.Mândria, înţeleasă în acest fel, era considerată o valoare naţională
11.In cultura românească, bătaia reprezintă un preludiu sexual, ea fiind considerată un atribut divin
12.De bătaie nu scăpa nici copiii obraznici, doar ca spre deosebire de polonezi, românii sunt mult mai blânzi cu odraslele, fiind şi mult mai permisivi. Situaţia se schimbă totuşi atunci când în familie apare cel de-al doilea copil. În majoritatea cazurilor, românii îl neglijează pe primul şi devin chiar violenţi în prezenţa acestuia.
13.Unul din cele mai criticate aspecte ale societăţii româneşti, în studiul, este lipsa unei unităţi politice, dar şi iredentismul politic. Instituţiile naţionale ale României sunt slab dezvoltate, neavând stabilitate. Politica din România se baza pe simboluri culturale, iar masele de oameni se lăsa conduse precum oile.
14.In Romania surprinde modul de organizare a traficanţilor de influenţă şi al speculatorilor. “În afară de avocaţi, există mulţi indivizi disponibili să ofere asistenţă în administrarea afacerilor particulare. Aceştia sunt deopotrivă bărbaţi şi femei şi se numesc “afacerişti”. Ei acţionează ca intermediari în dispute, oferă bacşiş reprezentanţilor guvernamentali şi participă la tranzacţii. […] Unii s-au specializat în obţinerea de posturi de muncă, pentru care, ca onorariu, primesc salariul pe trei luni de la postulanţi….”
15.”Idealul de viaţă românesc este practic hedonismul. Oamenii ar trebui să îşi satisfacă dorinţele”.”Această aprobare a plăcerii e substratul atitudinilor româneşti în relaţiile interpersonale. Un individ îşi bazează legătura cu un alt individ pe plăcerea pe care i-o furnizează această legătură”.”O relaţie omenească bună care să nu dăruiască plăcere este pentru români o contradicţie în termeni.
“Oportunismul românesc este o expresie a hedonismului românesc”.
Deşi lucrarea Romanian Culture and Behavior a fost terminată în 1943, ea a fost tipărită mult mai târziu, în România fiind tradusă abia în anii 2000. Ea paote fi gasita de asemenea in arhiva Universitatii Statului Colorado – Anthropology Club and Anthropology Faculty, Colorado State University, 1972 – 108 pages.
Extrasele de mai sus ne sunt foarte familiare, cu alura de’’ deja-vue’’. Imi pun doar intrebarea legitima, cati dintre noi am avut curajul sa deschidem aceasta cutie a pandorei si sa privim adevarul drept in fata. Cati dintre noi suntem capabili sa incercam sa ne cunoastem si sa ne schimbam destinul sordid, nascut din defectele nationale, pe care in loc sa le eliminam ca pe niste aberatii si anomalii existentiale, le glorificam si le ridicam in slavi, transformandu-le in titluri de glorie.
Si ne mai miram de alesi nostrii care se comporta despotic , dictatorial, ca pe propria lor feuda, care jefuiesc ca in codru, fara limita si fara infranare? Privitii bine ! Noi suntem ei si ei sunt noi. Ne reflecta imaginea ata de bine incat remarca lordului englez mi se pare atat de exacta si de actuala, incat mintea rationala refuza sa acepte evidenta: :’’ Un popor prost si ignorant este condus de oameni prosti si ignoranti’’.
Fara nici un gand de insulta la adresa poporului roman, din care fac si eu parte, ma adresez voua concetatenilor mei cu o intrebare: Cat de bine ne cunoastem pe noi insine?
Cititd rezultatele studiului de mai sus, ne mai punem intrebarea de ce am ajuns in situatia aceasta dezastruoasa. Mai putem sa afirma ca nefericirea noastra ne vine de la altii. Ca intotdeauna altii sunt de vina, pentru propria noastra ignoranta si comportamentele noastre sociale aberante, pentru lipsa de ambitie si lipsa de vointa.
’’Miorita’’ acest poem blestemat, care defineste perfect ’’ complexul mioritic’’ al poporului roman, umil si supus mai marilor sai, condus ca pe oi catre un destin nedrept si implacabil, de catre salbaticii care s-au cocotat in mod violent pe scaunele puterii, ar trebui scos din cultura romaneasca. Lipsa de initiativa si de impotrivire a amaratului de ’’ciobanas’’ harnic si linistit care prefera sa fie sacrificat de cei doi banditi care pana de curand ii fusesera frati, va suna familiar. Vi se pare isoria repetata la nesafarsit a inaltelor fete politice ale Romaniei moderne, care ne-au sacrificat fara nici un scrupul pentru propriul lor interes, pentru binele lor individual si al ’’uratelor lor odrasle si progenituri’’ in numele unor crezuri numai de ei stiute.
As fi curios sa studiez studiile facute de catre rusi asupra noastra, care contrar americanilor nu au publicat si nu a facut nimic public, dar banuiesc ca nu sunt foarte departe de concluziile americanilor. Faptul ca in limbajul lor codificat – perjorativ ne numesc ’’ mamaligari’’ ma face sa cred acest lucru. Maghiarii ne numesc ’’opincari’’ ca o aluzie directa la lipsa noastra de modernism si evolutie pozitiva, rusii ne spun ’’mamaligari’’ iar americanii ’’stupid peoples – oameni prosti’’asa cum bine mentiona acum douazeci de ani profesorul Silviu Brucan, intr-un interviu televizat, si toti o fac din aceleasi motive.
Cand trei omeni diferiti iti spun ca esti beat, atunci mai bine dute acasa si te culca, chiar daca nu ai baut nimic, sau cel putin asa spune intelepciunea populara. In urma unor concluzii ca cele de mai sus, mai avem oare nevoie sa mai cautam in alta parte vina si sursa problemelor noastre? Mai trebuie sa aruncam vina si blamul asupra altora? Sau mai bine sa incercam sa ne analizam si sa ne corectam comportamentul nostru individual si social.
Sa incetam sa mai dam spaga, sa incetam sa mai ne caciulim in fata sefilor pentru un miez de paine aruncat cu dispret, sa incetam sa mai trimitem dobitoci sa ne conduca tara, sa fim harnici, politicosi si respectuosi unii cu altii, sa nu mai credem cu disperare ca 6 din 49 ne va scoate din mizerie, sa-i pedepsim pe cei ce fura si nu sa le acordam credit. In tara hotilor, cel mai mare hot e rege. Sa incetam sa mai furam si sa ne furam singuri caciula, asa cum ne-au invat comunistii timp de mai multe decenii.
Furatul nu reprezinta o sursa de venit, dragii mei compatrioti. Haideti sa fim sinceri cu noi o clipa, cati dintre noi nu am furat ceva in viata noastra? O saiba, o piulita, o bucata de cornier pentru gardul stricat de acasa, un bon de benzina sau cativa kilometri in plus bagati pe foaia de parcurs. Doar nu e firma noastra si patronul si asa are destui bani ca sa plateasca. Dam spaga dar si luam, doar este circulatia normala a banilor in natura.
Haideti sa fim sinceri cu noi insine. Comportamentul nostru este dezgustator si revoltator, si nu facem nici cel mai mic efort sa-l schimbam. Ne mai miram de cei pe care i-am ales in mod democratic sa ne conduca. Doar noi i-am ales in fruntea tarii. Sunt carne din carnea noastra si sange din sangele nostru. Daca la intrebarea ce am face noi in locul lor, vom raspunde am face acelasi lucru, atunci e grav.
Primul pas in schimbare il reprezinta autocunoasterea si dorinta de evolutie catre o lume mai buna. Haideti sa ne schimbam pe noi si sa-i schimbam si pe ei.
sursa: badpolitics.ro