Hotnews: Wall Street Journal: In spatele speculatiei pe euro se afla George Soros
Potrivit Wall Street Journal (WSJ), unul dintre marii pariori contra euro, impotriva caruia se mobilizeaza de cateva saptamani intreaga Uniune Europeana este celebrul George Soros, prin intermediul companiei sale, Soros Fund Management LLC . Potrivit jurnalistilor americani, ambitia lui Soros si a celorlalte fonduri care mizeaza pe caderea euro este sa aduca paritatea euro-dolar la 1:1, fata de 1:1,36, cat e in prezent. Decizia de a ataca moneda unica europeana s-ar fi luat in cadrul unei cine de afaceri la sediul unei institutii financiare din Manhattan, mai scrie WSJ. Soros a mai reusit un asemenea atac in 1992, cand a „spart” lira sterlina. E drept, Soros nu ar reusi acest lucru de unul singur, mai multe hedge-fonduri fiind implicate in aceasta operatiune: SAC Capital Advisors LP si Greenlight Capital fiind doar doua dintre acestea. Potrivit WSJ, dupa „lovitura” data monedei euro de criza din Grecia, atacurile speculative adauga presiuni suplimentare asupra monedei unice, care trebuie sa faca fata celei mai mari crize din istoria sa. Speculatorii recurg la efectul de levier, pariind sume de 20 de ori mai mari decat cele de care dispun in mod efectiv. „Mobilizand 5 milioane de dolari pentru un trade de 100 de milioane, o simpla variatie de 5% in directia dorita le poate dubla investitia initiala”, mai precizeaza WSJ.
Gandul: WSJ scrie cum Soros a schimbat cursul euro. Află ce au hotărât bancherii la masa la care au pus la cale atacul
Atacul asupra euro nu vine oricand, ci vine – ce intamplare 
...zona euro “se va confrunta cu probleme mai mari decat Grecia”, subliniind ca dificultatile din aceasta tara nu au facut decat sa scoata in evidenta lipsurile uniunii monetare europene, a carei viabilitate este pusa acum sub semnul intrebarii. Soros mai sustine ca zona euro are o serie de lipsuri fundamentale: absenta unor politici economice si bugetare comune si absenta unor mecanisme institutionale de raspuns la criza,precum posibilitatea de emitere de euroobligatiuni, titluri emise in comun de statele zonei euro. “Ajutoarele ad hoc ar trebui sa fie suficiente pentru Grecia, insa nu ajuta cu nimic Spania, Italia, Portugalia si Irlanda”, ce “reprezinta o parte prea mare din zona euro pentru a fi ajutate in acelasi mod”, a mai spus Soros, apreciind ca sustinerea Greciei nu va rezolva problemele viitoare ale zonei euro.
Cumva profetia legata de problemele cu care se va confrunta euro era legata de… propriile sale planuri speculative? Dar aceasta este cea mai mica problema ridicata de profetiile lui Soros (si cea mai mica problema a monedei euro). Foarte interesanta este tocmai grija excesiva pe care magnatul o manifesta fata de starea economica a Uniunii Europene – pe care o vede inrautantindu-se daca nu se adopta reformele preconizate, anume “politici bugetare comune si mecanisme institutionale de reactionat“ fata de criza. Politici bugetare comune si mecanisme institutionale inseamna, insa, practic, crearea unui guvern economic european sau a unor structuri pre-guvernamentale, iar aici Soros este gand la gand cu “arhitectii” europeni. Ce il impinge insa pe cunoscutul
Soros este cunoscut pentru propunerile sale de “reformare” in economia mondiala. Similar propunerilor pentru spatiul european, propunerile sale merg spre intarirea rolului FMI, cat mai multa reglementare si cat mai stricta supraveghere centrala si chiar “stabilizarea fluctuatiilor de pret ale marfurilor” (!). In noiembrie anul trecut scria un articol in care pleda negru pe alb pentru “o noua arhitectura globala” si vorbeste frecvent de “o noua ordine financiara mondiala”, in care China ar trebuie sa joace un rol foarte important. Aparent surprinzator pentru un mare speculator care a facut miliarde de miliarde datorita pietei financiare. Te-ai astepta ca un astfel de “rechin” sa propuna o dereglementare totala a pietei, pentru a isi putea vana prada si mai liber ca pana acum. Dar, oare, sa fie piata libera mai putin propice unui astfel de pradator decat piata “reglementata”? Daca ne uitam la loviturile sale mari, raspunsul este… afirmativ, desi surprinzator. Intr-adevar, in 1985, speculatiile sale legate de dolar sunt salvate de la esec datorita unei interventii guvernamentale. Soros pariase pe devalorizarea dolarului, dar acesta se incapatana sa ramana puternic. Abia cand ministrii de finante si sefii bancilor centrale decid sa ia masuri prin care dolarul se devalorizeaza fortat, pariurile lui Soros ii aduc acestuia profituri uriase.
In celelalat episod celebru, legat de Banca Angliei, deciziile bancilor centrale europene, indeosebi a Germaniei, au dus la devalorizarea lirei sterline; Soros a avut chiar si confirmarea ministrului de finante german ca lira va fi lasata sa cada. In acest context a facut Soros profitul de 2 miliarde de dolari pe seama lirei. Interesanta este propria sa marturisire legata de faptul ca devenise un initiat al cercurilor financiare decidente:
L-am intrebat odata pe Soros daca vreo parte a succesului sau se baza pe informatii care nu ar fi disponibile pentru alti investitori. A raspuns nu, dupa cum credeam si eu, dar a revenit ulterior asupra intrebarii. Devenise un initiat in anii 1970, in sensul ca putea discuta cu presedintii bancilor centrale.[…] “Daca ii poti adresa unui presedinte de banca centrala o intrebare care sa-l faca sa se schimbe la fata, atunci ai intr-adevar anumite informatii din interior”.
Si asta este doar ceea ce a recunoscut oficial!
Asadar, observam un pattern comun al acestor lovituri: ele nu sunt luate intr-un context de “jungla” a pietei, unde animalul mai siret si mai puternic il doboara pe cel mai slab. Ele sunt luate prinpandirea acelor decizii pe care varfurile sistemului globalist financiar le iau si pe anticiparea consecintelor induse in piete de aceste decizii. Daca nu ar fi vrut decidentii sa devalorizeze dolarul in 1985, si daca nu ar fi lasat decidentii, deliberat, lira sterlina sa cada in 1992, Soros nu ar fi facut mega-profiturile sale. Este o ipocrizie crasa, pentru miliardarul american, sa se planga de impredictibilitatea pietei si de irationalitatea ei, in conditiile in care averea sa este facuta pe seama impredictibilitatii si irationalitatii deciziilor interventioniste.
Si totusi, Soros sustine ca imaginea pietelor ca “masinarii super-rationale de optimizare”este gresita, ca pietele nu sunt eficiente, deoarece “se prabusesc mereu”, si a teoretizat aceasta stare de irationalitate prin conceptul de reflexivitate. Potrivit acestui concept, “nu poate exista o stiinta exacta despre comportamentul uman deoarece interactionam imprevizibil unii cu altii”. Ce este in neregula cu aceasta viziune? In primul rand, cei care se opun supra-reglementarii statale si interventionismului in economie nu o fac pentru ca ar pretinde ca Piata este un mecanism super-rational care actioneaza ca o masina, eventual ca un calculator.
Dupa cum arata von Mises,
Piaţa nu este un loc, un lucru, sau o entitate colectivă. Piaţa este un proces, pus în mişcare de interferenţa acţiunilor diverşilor indivizi care cooperează în condiţii de diviziune a muncii. Forţele care determină starea mereu schimbătoare a pieţei suntjudecăţile de valoare ale acestor indivizi şi acţiunile lor, călăuzite de aceste judecăţi de valoare. Starea pieţei în fiecare moment constă în structura preţurilor, i.e., în totalitatea rapoartelor de schimb stabilite prin interacţiunea celor dornici să cumpere cu cei dornici să vândă. Nu există nimic inuman sau mistic în funcţionarea pieţei. Procesele de piaţă rezultă în întregime din acţiunile umane. Fiecare fenomen de piaţă poate fi atribuit în cele din urmă anumitor opţiuni ale membrilor societăţii de piaţă.
Scepticii actiunilor guvernamentale arata ca e imposibil de conceput o organizare economica in care statul sa isi asume rolul de planificator al nevoilor, veniturilor si achizitiilor persoanelor.Combaterea libertatii economice prin imaginea falsificata a Pietei-ca-masina-rationala se face, de fapt, in perfecta contradictie cu propunerea concomitenta a unui guvern care sa fie masina-rationala-perfecta care ia masurile cele mai bune pentru ca noi, oamenii irationali care compunem piata, sa traim in cea mai buna din lumile posibile. Cu alte cuvinte, ceea ce nu putem obtine in conditii de libertate, adica certitudine si predictibilitatea actiunii umane, putem obtine in conditii de coercitie. Deoarece este evident ca in conditii de libertate nu putem avea certitudinea viitorului, acesta depinzand in totalitate de actiunile persoanelor, greu de prevazut in mod normal. Tocmai aceasta imposibilitate a certitudinii, tocmai aceasta imprevizibilitate – relativa – a actiunii umane este pusa in discutie de Soros si de sustinatorii structurilor globale de guvernare.
Mai trebuie amintit si ca tot el este cel care, inca de la Forumul Economic de la Davos din ianuarie 1995, spunea:
“Lumea are nevoie de o noua ordine mondiala si va avertizez ca urmeaza o perioada de puternica dezordine în întreaga lume“.
A facut, de fapt, precum el insusi declara in cartea sa din 2008, The New Paradigm for Financial Markets trei randuri de “predictii” referitoare la criza mondiala ce avea sa vina, incepand chiar din 1987. Spune despre sine in aceasta carte, cu acelasi cinism, ca detine recordul la a striga “lupul!”, pana cand, a treia oara, “lupul” chiar a venit! O alta “profetie” a sa se leaga de aparitia unei monede mondiale care va inlocui dolarul, dupa ce acesta se va prabusi, cat de curand: Soros: Dollar WIll Be Replaced By World Currency.
Intr-un interviu din 1998 pentru emisiunea americana 60 de minute, i-a raspuns realizatorului Steve Kroft care l-a intrebat direct:
– Sunteti un om religios?
– Nu.
– Kroft: Credeti in Dumnezeu?
– Soros: Nu.
“Filantropia” sa este o adevarata intreprindere politica, dupa cum subliniaza Morton Abramovitz, director al institutului Carnegie Endowment for International Peace, care l-a numit pe Soros drept “singurul om din SUA care are propria sa politica externa si care poate sa o implementeze“. Filosofia sa provine dintr-o falsificare a celei a lui Karl Popper, de la care a confiscat conceptul de “societate deschisa” pentru a o folosi ca o umbrela pentru propria sa agenda. Falsificarea se vadeste atunci cand Soros isi justifica astfel actiunile:
In opinia mea, societatea deschisa se bazeaza pe recunoasterea faptului ca noi toti actionam in baza unei intelegeri imperfecte. Nimeni nu este stapanul adevarului absolut.De aceea, avem nevoie de o gandire critica: avem nevoie de… o forma de guvernare democratica… avem nevoie sa protejam minoritatile si sa respectam opiniile minoritare…
Acelasi “truc” speculativ, de aceasta data la nivel filosofic, este folosit si in rationamentele legate de piata si libertate economica, dupa cum am vazut – proclamarea impredictibilitatii pietei si a comportamentului uman este folosita nu pentru a lasa oamenilor, cum este si firesc, decizia propriilor alegeri, ci pentru a justifica restrangerea libertatii si instaurarea controlului guvernamental.
* Informatiile despre speculatiile lui Soros, precum si citatul despre “initierea” sa, sunt luate din cartea lui Charles R. Morris, Criza economica si profetii ei, Ed. Saptamana Financiara. Interesant de notat este si faptul ca George Soros se considera “o figura oarecum mesianica, divina”…
***
In conditiile reale in care sistemul economic intreg se clatina si scartatie din toate incheieturile (deoarece, pe de o parte, nu era sustenabil, si, pe de alta parte, decidentii si “falsii profeti” fac totul sa il darame)exista multi economisti, si nu numai, care preconizeaza solutii mai mult sau mai putin radicale care sa inaugureze un nou sistem, din motive diametral opuse fata de “arhitectii” noii lumi.
Trebuie spus insa explicit ca orice masura radicala de reformare, oricat de atractiva ar parea – care sa contina elemente libertariene, sau distributiste, sau de organizare mai eficienta pe scara europeana si globala, sau toate la un loc – face parte din aceeasi “latura” a profetiilor false despre viitorul omenirii. Cum spunea chiar un autor libertarian, avertizand, “indiferent de cat de rau este un sistem, intotdeauna poate fi mai rau decat atat”. Acest avertisment este cat se poate de pragmatic si realist; din pacate, pentru multi dintre cei care se opun molohului globalist, Noului Babel, o asemenea atitudine prevazatoare este straina. Multi asteapta ca Noul Babel sa se prabuseasca, crezand ca e rost de intemeierea unei ordini naturale omenesti (ca opusa ordinii mondiale noi, pregatita de globalisti). O naivitate periculoasa… si straina de spiritul conservator autentic. Conservatorul niciodata nu va dori revolutii, masuri radicale, prabusiri catastrofice si intemeieri de lumi noi sau naturale. Conservatorul stie ca lucrurile pot fi reparate prin surubareli mici, modeste si lipsite de doriinta luciferica, demiurgica de prabusire a sistemului si de intemeiere, din nimic, a unuia nou. Despre toate acestea, insa, nadajduim sa putem scrie mai pe larg intr-un articol viitor.
autor: I.B.
sursa: Razboi intru Cuvant