Facultatea de Istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj: Ca indivizi, ne putem descurca și cu o oră de istorie pe săptămână, sau poate chiar fără niciuna. Dar ca națiune, ca societate coerentă și conștientă, nu vom supraviețui

Elaborarea unui nou plan cadru pentru învățâmântul gimnazial a stârnit și stârnește reacții din partea cadrelor didactice. După ce Asociația profesorilor de Istorie din Neamț a cerut introducerea a minim două ore de istorie, pentru clasele V-XII, indiferent de literă, Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca își exprimă îngrijoarea față de noul plan cadru.

Universitarii clujeni consideră că generațiile actuale “se limitează progresiv, la universul artificial al rețelelor de socializare cum și de ce să se insereze în universul tradiției și al culturii”.

Aceștia consideră că nu există un echilibriu între cultură și tehnică, dintre spirit și materie “nu poate fi asigurat de un plan-cadru în care aria curriculară „Om și societate” nu acoperă nici măcar 20% din totalul de ore”.

“Dar cine să îi apropie atunci, în aceeași măsură,de tradiție, de spiritualitate, de cultură sau de identitatea națională, dacă matematica se predă în patru ore pe săptămână, iar istoria într-una singură?”, se întreabă cei de la Facultatea de Istorie a Universității clujene.

Profesorii susțin că istoria trebuie predată în condiții decente, altfel este o pierdere de vreme.

“Istoria nu se poate învăța într-o oră pe săptămână, ca muzica sau desenul (care pot să rodească și pe alte căi, în afara sălii de clasă, în sufletul creativ al elevului). Este inutil, este ineficient, este o pierdere de timp și de resurse umane. Dacă nu este predată în condiții decente, timp de 2 ore pe săptămână, pe parcursul întregului ciclu gimnazial, cum s-a practicat decenii la rândul și cum se mai predă în atâtea țări ale lumii, atunci poate ar fi mai bine să renunțăm la istorie de tot!”, arată documentul primit la redacție.

În final, profesorii argumentează că “istoria oferă elevilor educație democratică, economică sau interculturală.ă. Ea stimulează spiritul critic, împărtășirea în comun a valorilor, capacitatea de a compara și evalua forme diferite de civilizație”.

Viitorul se arată sumbru: “În aceste condiții, atragem atenția asupra faptului că tehnicienii și decidenții care au în grijă elaborarea și adoptarea acestor planuri poartă pe umerii lor o răspundere uriașă. Pe termen lung, miza acestor documente este însăși perpetuarea noastră socială și culturală. Ca indivizi, pe cont propriu, ne putem descurca și cu o oră de istorie pe săptămână, sau poate chiar fără niciuna. Dar ca națiune, ca societate coerentă și conștientă, nu vom supraviețui”.

Documentul integral poate fi consultat AICI.