Bancile supuse controlului de catre divizia departamentului de Justitie, din SUA sunt Bank Hapoalim, Bank Leumi Ie-Israel BM si Mizrahi-Tefahot,scrieReuters.
Ani de zile, atentia acestui departament a fost concentrata catre sectorul bancar elvetian si mult timp, autoritatile americane au exercitat presiuni asupra elvetienilor sa furnizeze informatii despre clienti cheie ai bancilor.
“Schimbarea” de la Elvetia la Israel a fost interpretata de specialisti drept un precedent problematic in relatiile dintre SUA si Israel, foarte stranse, de-a lungul istoriei.
Mai ales ca statul asiatic a fost un aliat cheie in chestiunile diplomatice si militare din Orientul Mijlociu si unul dintre cei mai importanti beneficiari ai ajutoarelor americane. Anul trecut, sumele trimise de SUA in Isarel s-au ridicat la 3,1 miliarde de dolari, noteaza Reuters.
Totusi, anul trecut, relatiile americano-israeliene au devenit tensionate, dupa ce negocierile de pace, lansate de presedintele Barack Obama, pentru a tempera situatia dintre Israel si palestinieni, au ramas fara o concluzie clara. Pe de alta parte, reprezentanti ai ambelor parti, atat americane, cat si israeliene, sustine ca alianta lor, incheiata acum zeci de ani, ramane de neclintit.
Controlul inregistrat in trei subsidiare elvetiene ale bancilor israeliene se afla, inca, la un stadiu incipient si nu a atins nivelul la care au fost supuse Credit Suisse sau HSBC Holdings si Basler Kantonalbank.
Aviram Cohen, un purtator de cuvant al Bank Leumi, din Tel Aviv, a scris, intr-o declaratie trimisa prin e-mail, ca “cererea a fost facuta pentru verificari ale datelor statistice generale. Se pare ca aceste date au fost de a servi ca fundament pentru un acord global, intre Confederatia Elvetiana si autoritatile americane.
In mod evident, Bank Leumi coopereaza pe deplin, cu autoritatile americane, in conformitate cu legislatia elvetiana si sub consiliere juridica”, a tinut sa precizeze Cohen.
Un purtator de cuvant al Bank of Israel, banca centrala a tarii, a declarat pentru jurnalistii Reuters ca “nu pot comenta cu privire la chestiuni care se refera la corporatii bancare specifice“.
Verificarile sunt facute in cadrul unei campanii ample, efectuate de catre Departamentul de Justitie, pentru a forta aproape o duzina de banci elvetiene sa plateasca, impreuna, amenzi de miliarde de dolari sa isi recunoasca public greselile penale.
Pe data de 31 august, procurorul general adjunct al SUA, James Cole a trimis o scrisoare catre zece banci (trei banci israeliene si restul elvetiene), in care le cere sa realizeze, pana la 23 septembrie, informatii statistice generale, privind conturile americanilor in bancile elvetiene.
Datele solicitate includ tipurile de conturi pe care UBS le-a dezvaluit, in 2009, in urma unui acord incheiat cu Departamentul de Justitie. Acesta ancheta evaziunea facuta de mai multi miliardari americani care s-au stras de la plata taxelor.
In urma cercetarilor, UBS a platit amenzi de 780 de milioane de dolari, a admis infractiunile si a dezvaluit detalii referitoare la clientii care au conturi nedeclarate de cel putin 1 milion de franci elvetieni (aproximativ 1,15 milioane de dolari).Perioada verificata a fost cuprinsa intre 2001 si 2008.
In timp ce UBS a dezvaluit si numele clientilor, in scrisoarea trimisa de Cole, cererile facute de Departamentul de Justitie se refera numai la informatii generale, statistici cu privire la modul in care contribuabilii americani detin aceste tipuri de conturi la cele 10 banci enumerate in scrisoare.
Toate bancile, printre care Credit Suiss, HSBC si Julius Baer sunt suspectate ca au permis bogatilor americani sa se sustraga de la plata impozitelor, o infractiune penala, savarsita prin intermediul conturilor bancare nedeclarate. Unele banci, inclusiv Credit Suisse, sunt banuite ca au mintit Federal Reserve si ca au furnizat servicii bancare neautorizate clientilor americani.
Oficialii americani sunt chiar ingrijorati ca institutiile bacare incluse pe lista lui Cole ar fi putut primi sume de bani de la clientii americani care s-au retras de la UBS, in urma controalelor efectuate.
Bancile elvetiene sustin ca legile din SUA, care nu fac distinctie intre frauda fiscala si evaziunea fiscala nu trebuie sa se aplice Elvetiei.
Tara are o traditie in pastrarea secretului financiar, care pedepseste divulgarea datelor clientului.
Alexandra Grigore
sursa: bloombiz.ro