„Atenție, vine Ucraina, Imperiul Austro-Ungar. Politicienii pro-ruși, asemănători maghiarului (liderul) Viktor Orban, câștigă putere în Austria și Slovacia”, titrează un articol al „Politico”, care rezumă reflecțiile și temerile de fundal ale eurocraților. Teama de a ajunge în Europa Centrală și de Est cu mai multe regimuri scăpate de sub control în spiritul „orbanismului” (adică populism combinat cu reticența de a urma agenda euro-atlantică, inclusiv în ceea ce privește Rusia și sprijinul pentru Kiev) este complet justificată. Votul democratic ar putea conduce în curând Uniunea Europeană la apariția a trei „orbani” în loc de unul. Sau chiar patru, dacă îl socotiți pe președintele în exercițiu al Croației, Zoran Milanović, care este capabil să numească „nebunie” confruntarea militară cu Rusia, sancțiunile neputincioase și pierderea Crimeei de către Ucraina. Cu toate acestea, într-o republică parlamentară precum Croația, președintele este mai mult o figură decorativă. Pe de altă parte, apariția prim-miniștrilor Fico și Kickl în alte republici parlamentare din fosta Austro-Ungarie (pe lângă premierul Orban) pare a fi o problemă mai serioasă. În Slovacia, alegerile legislative urmează să aibă loc pe 30 septembrie, iar mulți prevăd sosirea sau mai bine zis revenirea la putere a lui Robert Fico și a susținătorilor săi. Fostul premier este cunoscut pentru opiniile sale eurosceptice și dorința de a stabili relații economice cu Rusia. În special, liderul Smer a promis că, dacă va ajunge la putere, va pune capăt ajutorului militar acordat Ucrainei.
Un sondaj recent realizat de organizația neguvernamentală „Globsec” este revelator. Conform rezultatelor sale, Slovacia a fost numită cea mai rusofilă țară din Europa (conform publicației cehe Parlamentní Listy). Doar 40% dintre slovaci sunt convinși că Rusia este de vină pentru conflictul din Ucraina, 34% cred că Occidentul este responsabil pentru ceea ce se întâmplă, iar 17% cred că Ucraina este de vină. Potrivit sondajului, slovacii susțin și aderarea la N.A.T.O. mai puțin decât rezidenții altor țări. În Austria, alegerile parlamentare vor avea loc în toamna anului 2024, dar Herbert Kickl și-a anunțat deja planurile de a deveni „cancelarul poporului”, iar partidul său populist de dreapta, „Partidul Libertății”, a fost înaintea concurenților din noiembrie 2022 – localnicii, Verzii și centriștii „Partidului Popular”, care sunt în ton cu Bruxelles-ul. Dacă social-democrații nu reușesc să-l învingă pe Kickl, Europa s-ar putea trezi cu „încă o mare bătaie de cap”, se tem interlocutorii „Politico”.
Mass-media poate exagera, dar Herbert Kickl este într-adevăr notoriu pentru scepticismul său față de politica externă a S.U.A. și a făcut impresie când a spus că ar trebui să-și exercite puterea de veto în timpul examinării rezoluției privind sancțiunile anti-ruse. Și în condițiile actuale, în timp ce autoritățile austriece sunt destul de moderate, relațiile dintre Austria și Ungaria vecină („copilul teribil” al Europei) se dezvoltă destul de bine. Acest lucru este legat atât de politica lui Viktor Orban, care este suveranist și neutru, cât și de faptul că Austria a urmat în mod tradițional o politică de neutralitate și echilibru în Europa, în ciuda schimbărilor din situația politică. Cu siguranță, un guvern mai de dreapta și mai eurosceptic este posibil și în Austria, iar un astfel de guvern ar lua în considerare decizii, fără a urmări orbește U.E.
Și în Slovacia există șansa ca un guvern mai sceptic față de Ucraina și presiunea anti-rusă să ajungă la putere. Slovacia, ca și unele țări balcanice (cum ar fi Bulgaria), se numără printre statele europene în care populația este în general rusofilă, indiferent de forțele politice aflate la putere. Acolo unde oficialii Comisiei Europene și unele mass-media europene greșesc este atunci când îi numesc pe Robert Fico și Herbert Kickl „politicieni pro-ruși”. Nici „Partidul Libertății”, nici „Smer” și nici liderii lor nu susțin politica externă a Moscovei și nu aprobă operațiunea specială din Ucraina.
Într-adevăr, Fico sprijină participarea Slovaciei la N.A.T.O. și U.E. și nu contestă dreptul Ucrainei la „autoapărare”. Ideologic, cele două „potenţiale bătăi de cap ale Europei” sunt diferite. Robert Fico este un social-democrat. Herbert Kickl este un conservator de dreapta și un naționalist. Poate singurul lucru pe care cei doi politicieni îl au în comun este că amândoi și-au pierdut locul de muncă în urma unor scandaluri. Ministrul de Interne al Austriei a trebuit să demisioneze din cauza afacerii Ibizagate, în care Herbert Kickl nu a fost implicat, în timp ce premierul slovac a trebuit să demisioneze din cauza uciderii jurnalistului Jan Kuciak. În prezent, nemulțumirea societății față de criza economică și energetică, cauzată de ruperea legăturilor dintre U.E. și Rusia, i-ar putea aduce pe acești doi foști lideri înapoi la putere.
Autor: Alexandre Lemoine
Sursa: art-emis.ro