Civilizația occidentală distruge alte civilizații pentru a-și putea vinde hotdogii… Aceasta e o frază propagandistică din seria celor care consideră occidentalismul un rău.
Fără propagandă, fraza de mai sus ar suna altfel: esența civilizației occidentale stă în tehno-științe. Dar acest adevăr e greu de înțeles dacă nu e preluat de un curent propagandistic. Și nu poate fi preluat. Nu e ușor de priceput de ce Occidentul deține avangarda inovației tehnologice, iar nu avangarda unei reforme morale. Dar occidentalii, știind că nu pot face rating în admirația populară cu creațiile lor tehnologice, continuă să se prezinte ca fiind eroii unui progres moral semnificativ. Ceea ce nu le aduce, iată, admirația universală. Dimpotrivă: împarte lumea între progresiști și conservatori.
Civilizația islamică avea universități înfloritoare cu trei sute de ani înainte să-și formeze Occidentul una (prima) la Bologna. De ce universitățile din Occident au reușit să schimbe paradigma civilizației, iar cele din Orient nu au reușit așa ceva? Răspunsul e simplu, dar greu de trecut în înțelegerea populară: pentru că occidentalii au matematizat cercetările lor de natură fizică, în vreme ce arabii islamului au conservat vechea paradigmă antică bazată pe analogii.
Oricât ar disprețui propaganda antioccidentală occidentalismul (când devine imperialism), cheia admirației adecvate stă în modelarea matematică a științelor tari, cea mai mare autostradă istorică a progreselor tehnologice.
Voința propagandistică de a se prezenta și ca o autostradă a valorilor morale nu reușește să convingă alte civilizații de bunele sale intenții. „Ce au cu noi?” – întreba Bush jr. după distrugerea celor două turnuri și o făcea cu naivitatea celui convins că occidentalismul exportă valori cu adevărat morale.
Teoretic, astfel de valori exportă. Practic, ceea ce exportă este un model social, și anume unul în care profiturile sunt privatizate, iar pagubele sunt socializate. Ceea ce nu poate fi cosmetizat prin propagandă. Practic, ceea ce exportă Occidentul în lume este un model uman al lăcomiei filantropilor săi, cărora nu le spune nimic generozitatea dacă ea nu are a contribui la dezvoltarea unor mișcări civico-politice de factură occidentalizantă. Femeile din Afganistan au aflat mai multe despre LGBT decât despre teorema lui Pitagora.
Când au condus afacerile din India, britanicii au avut ocazia să constate că localnicii practicau forme de compasiune (de empatie) pe care europenii nu le aveau. Le-au considerat primitivism. Azi știm un pic mai bine că o valoare morală nouă, cum era compasiunea budistă, devine general umană după două milenii. Elitele occidentale sunt însă semidocte. Ele continuă să fie convinse că ideologia morală a corectitudinii politice ar putea deveni general umană în câteva decenii. Ar fi mai rău dacă ar forța adoptarea corectitudinii politice din rațiuni strict politice. Ceea ce adesea se și întâmplă.
Nu sunt necesare eforturi majore pentru a exporta știința întreținerii avioanelor în orice parte a lumii, dar ar fi nevoie de un superiezuitism laic pentru a convinge femeile din Afganistan (e doar un exemplu) că ele nu sunt inferioare bărbaților, nu sunt superioare și cu atât mai puțin nu sunt egalele lor.
Cât despre tendința de ultimă oră de a decima șeptelurile din pricini de reechilibrare ecologică a planetei, ce să mai vorbim?! Bine că n-au încercat asta britanicii în India… Ar fi trebuit să plece mult mai repede de acolo și indienii n-ar mai fi avut o limbă de comunicare comună, cum este acum engleza…
Autor: Ioan Buduca
sursa: cotidianul.ro