Acum 40 de ani fiecare bloc românesc de apartamente era dotat cu măști de gaze, minim 3 complete NBC, subsol de urgență și planuri de evacuare în caz de război nuclear. Gărzile patriotice cu voluntari făceau exerciții pentru situații de urgență, de la acordarea de prim-ajutor până la război de gherilă urbană.
Azi nu cred că mai există jumătate din adăposturile civile de atunci, și dacă ele mai există sunt fie prea puține fie slab dotate sau pur și simplu se află în paragină. Cât despre rezerve de hrană, apă, medicamente, echipamente de prim ajutor nici nu are rost să discutăm.
Dar vai, măi Daniele, cum să te gândești la război nuclear? Scuipă-n sân, bate în lemn, Doamne-ferește de așa ceva! N-are cum, lumea a evoluat din anii ’80 nici nu se pune problema…
Ha ha! Să vă zic eu despre evoluția omenirii: câți cetățeni sunt azi conștienți de urmările unei bombe atomice și câți erau în anii ’80? Cine era la butoanele nucleare acum 60 de ani când a fost criza rachetelor cubaneze? Hrșciov și Kennedy. Ce făceau ei? Toată ziua stăteau în telefon și negociau. Discutau criza, cu bune și rele până au dat-o la pace. Cine sunt cei de la butoanele nucleare azi? Putin și Biden. Câte ore de conversație telefonică au avut ei de la începutul războiului? Ce declarații au avut unul vis-a-vis de celălalt? Îl declari pe Putin criminal de război și apoi mai ai pretenția să negociezi cu el? Ca să ce? Să se predea? În fața cui? A unui bătrânel senil ca Biden? Sau în fața unui tribunal internațional corupt care a asistat impasibil la crimele comise de americani în Irak?
Suntem azi mai aproape de un război mondial (și implicit nuclear) decât eram în anii ’80. Și se pare că nimănui nu îi pasă. Fix ca în filmul ăla cu asteroidul (Don’t look up) fix așa suntem noi omenirea azi. Și nici extratereștrii, nici Dumnezeu nici Dracu nu ne mai poate salva de la propria noastră ignoranță.
Autor: Dragomir Daniel Tiberivs