Ultimele declaraţii ale lui Putin, cum că moneda euro şi dolarul american au devenit monezi netranzacţionabile (fără valoare, fără acoperire) constituie prima declaraţie de război a Rusiei contra globalismului monetarist. Prima declaraţie veritabilă, palpabilă, cu implicaţii adânci pe termen lung. Îndemnul către alte ţări să facă la fel (să caute tranzacţionarea în alte valori şi/sau lichidităţi) deasemnea este o declaraţie de război făţişă la adresa actualei ordini mondiale.
Prima explicaţie: China + SUA = love, un fel de dragoste cu năbădăi, cu complicatii, dintr-un motiv cât se poate de pragmatic: datoriile externe. China este principalul creditor al americanilor şi deşi asta în termeni uzuali ar trebui să însemne un atu, un avantaj (avantajul cămătarului în faţa împrumutatului) China nu poate acţiona ca un cămătar veritabil fiindcă nu are muşchii necesari (forţa militară necesară). Şi de-aia China este practic obligată să întreţină valoarea artificială a dolarului pentru că dacă (să zicem prin absurd) dolarul pică atunci creanţele chinezilor nu mai valoreaza nicio leţcaie.
Cine ar beneficia de căderea dolarului? Teoretic moneda plasată pe locul doi, adică moneda unică europeană, Euro. Doar teoretic şi doar în primă fază pentru că tot ce înseamnă Monetarism (ca orânduire globală) are la baza moneda americană, dolarul USD, şi acolo este o problemă sistemică: pică dolarul <-> pică tot sistemul, se dărâmă toată şandramaua. Şi ce folos să fii pe locul I ca monedă tranzactionabilă dacă sfera de influenţă e foarte mică?
Însă chiar şi aşa, cu sistemul monetarist distrus după căderea dolarului, Euro ar rezista pentru că economiile care îl susţin şi tranzacţionează sunt puternice, sunt semi-monetariste si semi-capitaliste.
Am avut până acum un sistem de ecuaţii cu două constante şi mai multe variabile:
Constantele (acum) sunt monezile Euro şi USD şi economiile performante (China şi UE). Variabila principală este Rusia, care nu se regăseşte nicăieri în sistemul mixt monetaristo-capitalist pentru că economia ei bazată pe industria extractivă (economie reală, palpabilă) nu are loc de jucătorii mari de la masa principală.
De la 1 aprilie însă, constanta devine Rusia (tot ce a făcut Putin până acum a fost constant şi predictibil) şi variabilele se reconfigurează, se resetează până în august 2022 când e marea şedinţă FMI.
Atunci se va vedea dacă SUA + UE mai egal LOVE şi dacă Rusia reuşeşte să se scuture de jugul chinezesc sau va putea să renegocieze parteneriatul cu China în condiţii reciproc avantajoase (până acum datorita/din cauza americanilor Rusia e subjugată total de China şi ruşilor nu le convine deloc situaţia).
Cam asta este cheia în care trebuie văzut/citit războiul din Ucraina. Restul informaţiilor de la tv cu numărul de bombardamente, refugiaţi, bravo Zelensky huă Putin sunt la fel de relevante cum erau în martie 2020 statisticile cu morţi şi infectaţi în deja celebră piesă de teatru “Pandemia Covid19” care a rulat pe micile ecrane în ultimii 2 ani.
Scrisei rândurile astea pentru cine vrea să priceapă cu adevărat cum stau lucrurile. Pentru restul, vizionare plăcută la tembelizor şi noapte bună.
Autor: Dragomir Daniel Tiberivs