Efectul ultim, și cel mai penalizator pentru România, al crizei politicului, este reprezentat de abuzurile ”justiției”, care a devenit arbitrul vieții politice.
E drept, asta s-a petrecut la invitația politicienilor, care au crezut să neputința lor de a rezolva crizele și conflictele dintre ei poate fi suplinită de ”justiție”. În loc de asta au obținut un drept de veto al ”justiției” în legătură cu TOATE deciziile lor. Nu doar în cazul celor strategice, ci și în cazul celor banale, de ordine interioară, ca să zic așa. Ce spunea procurorul Iorga este riguros exact. DNA face guvernele, și tot ea le desface, prin politica de ”combatere a corupției”.
Se poate să vă plictisesc cu fixurile mele, dar asta se întâmplă pentru că partidele au renunțat la identităților ideologice, și și-au redus ”activitatea” la una singură: lupta pentru putere. Sunt partide ale puterii, echipate doar pentru a cuceri, și exercita, puterea. Lipsesc total dimensiunile prospectivă, de planificare strategică, de selectare și de pregătire a unor noi lideri, și a unor noi elite administrative, precum și dialogul cu societatea, în general.
De asta nimeni nu are curaj să rezolve această criză generată de structurarea DNA ca poliție politică, pentru că politicul nu mai are în spate un sprijin popular, câtă vreme și-a negat rădăcinile și identitățile ideologice. Ele nu mai reprezintă pe nimeni, în opinia celor mai mulți cetățeni. Cei ca mine, care cred în virtuțile guvernării democratice, asumată de partide bine definite ideologic, care se adresează unor segmente sociale bine diferite, sunt puțini, și oricum considerați excentrici. La ordinea zilei este ”scârba de politic”, și ”să vină DNA să vă ia!”
Problema este că nu avem cu ce înlocui partidele. USR, un soi de Mesia al noii politici, este un eșec încă de la înființare. Pentru că, până la urmă, inclusiv prin refuzul definirii ideologice, este tot un partid al puterii, adică exact de ce NU mai are nevoie România. Societatea civilă continuă să genereze forme inepte după forme inepte, care imită partidele, și se ocupă tot de exercitarea cu orice preț a puterii, mai pe față, mai prin dos. Ce mai rămâne?
Cred că avem așteptări prea mari de la concedierea lui Kovesi. Ea poate să plece, dar problemele politicului rămân. Cum rămâne și rolul de arbitru cu drept de vot al ”justiției” în politică. DNA s-a metamorfozat, misiunea este principală nu mai este aceea de a combate corupția. Nu, misiunea ei este de a interveni în jocurile pentru putere, asumându-și pentru asta, implicit(și în unele momente chiar și explicit) o identitate ideologică.
Până când politicul nu-și rezolvă problemele de identitate, și nu se structurează altfel decât unidimensional, ca instrument al luptei pentru putere, criza justiției nu poate fi rezolvată. Mereu se va găsi un partid care să invite justiția alături de el, pentru distrugerea adversarilor, chiar dacă asta înseamnă negarea funcționării democratice a statului, încălcarea principiului separației puterilor în stat și, nu în ultimul rând, negarea suveranității poporului, de vreme ce, prin mijloace totalitare, i se invalidează voința și alegerile făcute la urne.
Slăbiciunea și ticăloșia politicului au făcut posibile abuzurile DNA. Și le vor face posibile și în continuare, dacă nu-și rezolvă problema de fond, adică abandonarea misiunii de bază a partidelor, și înlocuirea ei cu un conflict generalizat, ce generează deficit democratic și proastă guvernare.
Autor: Constantin Gheorghe
Sursa: Constantin Gheorghe