În schimb, numărul de diplomaţi în ştiinţe politice şi administrative a crescut de trei ori între anul şcolar 2005/2006 şi 2009/2010, până la 13.600, arată cele mai recente date ale Institutului de Statistică (INS). Datele pe 2010/2011 şi cele pe 2011/2012 nu sunt încă disponibile la INS.
Scăderea numărului de absolvenţi în energie şi agricultură este cu atât mai semnificativă cu cât în acelaşi interval numărul total de absolvenţi de facultate a crescut cu 70%, de la 112.000 la 191.000.
Analiza evoluţiei numărului de absolvenţi arată că în general studiile inginereşti au pierdut puternic teren în faţa absolvenţilor de economie, drept şi ştiinţe umaniste, în pofida trendului general de pe piaţa muncii care arată că inginerii sunt tot mai căutaţi.
Astfel, în timp ce ponderea numărului de absolvenţi ingineri a scăzut cu 7%, de la de la 29% la 22% din total, numărul absolvenţilor de studii economice a crescut de la 30% la 37% din totalul tinerilor licenţiaţi. Ponderea absolvenţilor de drept a rămas constantă, la 9%.
“Ponderea mică a inginerilor, comparativ cu cea a tinerilor absolvenţi de economie sau drept este de fapt un fenomen normal, natural aş putea spune, în condiţiile în care în România încă nu există o criză din acest punct de vedere, ci doar din prisma muncitorilor calificaţi. În ţările mai dezvoltate, statul deja se confruntă cu o criză la nivel de candidaţi bine pregătiţi în inginerie, iar în scurt timp şi ţara noastră va sesiza acest aspect, care nu se poate redresa decât în ani de zile”, a spus Ioan Carcea, profesor al Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi.
Anual, statul produce 190.000 de absolvenţi de studii superioare, numărul acestora fiind cu 70% mai mare decât în urmă cu şase ani. Cei mai mulţi – 70.000 – sunt absolvenţi de studii economice, 60.000 finalizează studii universitar-pedagogice, 30.000 sunt absolvenţi din domeniul tehnic, iar aproape 18.000 sunt licenţiaţi în studii juridice.
Împreună, absolvenţii de drept, de economie şi ştiinţe politice reprezintă jumătate din numărul de absolvenţi de facultate din România.
În ultimii ani facultăţile cu specific economic şi pedagogic de pe plan local au reuşit să îşi dubleze numărul de absolvenţi de studii superioare faţă de acum şase ani. Dacă în 2006, numărul acestora era de aproximativ 32.100 (adică 28% din total) la economie, respectiv 36.502 absolvenţi la pedagogie, în anul universitar 2009-2010 acesta a crescut până la peste 72.000 (adică o pondere de 37% din totalul absolvenţilor din România), respectiv 60.200 de persoane.
“Tinerii nu conştientizează neapărat deficitul de oameni bine pregătiţi pentru domenii specializate ca ingineria, de exemplu, ci mai degrabă se orientează spre facultăţile considerate a fi bune. Asta pentru că se gândesc la şansele mai mari pe care le-ar putea avea odată ieşiţi pe piaţa muncii”, a spus Paloma Petrescu, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, în prezent senior consultant în cadrul firmei de consultanţă educaţională şi IT Green Light.
În schimb, Ion Ciucă, directorul Direcţie de Finanţare pentru Învăţământul Superior din cadrul Ministerului Educaţiei, afirmă că tocmai conştientizarea acestora cu privire la nevoia pieţei pentru astfel de specializări este motivul pentru care numărul absolvenţilor de inginerie creşte de la an la an.
“Deja se simte nevoia şi de oameni mai tehnici pe piaţa muncii, nu numai de analişti politici, avocaţi sau manageri, iar tinerii încep să îşi dea seama de acest lucru”, a spus el.
Facultăţile de ingineri au produs în anul 2010 cei mai mulţi absolvenţi din domeniul tehnic, peste 8.000, în timp ce în sectoarele de energie electrică şi metalurgie, facultăţile au scos pe piaţa muncii câte 6.600, respectiv 2.600 de absolvenţi.
Deşi în anul 2010 numărul celor care au absolvit facultăţi de medicină de pe plan local a crescut cu aproximativ 1.000 de licenţiaţi (până la circa 7.760), ponderea acestora este de doar 4% din numărul total de absolvenţi, de două ori mai mică decât cea a licenţiaţilor în drept (9%). Mai mult, doar unu din cinci absolvenţi de medicină aleg să se specializeze în farmacie, pe când restul de 80% se îndreaptă spre medicina umană.
În condiţiile în care date cu privire la numărul absolvenţilor de studii superioare repartizaţi pe domenii de specializare pentru anul universitar 2010-2011 nu au fost eliberate încă, luând în considerare acelaşi număr de absolvenţi din anul 2010, până în anul universitar 2011-2012 facultăţile tehnice (energie electrică), de ştiinţe economice, pedagogie, inginerie, drept sau ştiinţe administrative au produs pentru piaţa muncii mai mult de 665.000 de absolvenţi, potrivit datelor estimate de ZF.
Aceasta în timp ce numărul de angajaţi din aceeaşi perioadă a scăzut de la aproximativ 4,74 milioane la 4,17 milioane (ceea ce indică o scădere de circa 600.000 de salariaţi în doar patru ani de zile).
 |
 |
sursa: zf.ro