Regula desemnării aleatorii a tuturor membrilor completurilor de judecată trebuie aplicată conform legii și bunului simț atât în privința celor de 5 judecători, cât și a celor de 3 judecători.
Câmpul tactic inițiat și aplicat în Justiție de către SRI, avându-l pe post de cap de berbec pe generalul Dumitru Dumbravă, a acționat însă asupra tuturor completurilor. Și de 5, și de 3. De aceea, nodul gordian trebuie tăiat temeinic de sus până jos.
S-a stabilit fără dubiu și în mod definitiv că a fost ilegal modul în care s-au desemnat completurile de 5, întrucât nu toți judecătorii au fost aleși în mod aleatoriu. Ca atare, procesele pot fi reluate la solicitarea celor interesați. Dar, în prealabil, ele trebuie anulate. Tocmai de aceea am asistat zilele trecute la câteva spectaculoase puneri în libertate a unor persoane cu mare notorietate, urmând ca procesele acestora să fie reluate și administrate de câtre noi completuri. Dar tot nu este echitabil și conform legii ceea ce se întâmplă.
Atrag atenția asupra faptului că nu beneficiază de acest drept al unui proces reluat în condiții echitabile, decât cei care sesizează instanța în termen de 30 de zile de la data condamnării motivate. Dar ceilalți? Ce se întâmplă cu ceilalți, care au fost condamnați cu mai mult vreme în urmă? Aceștia nu au dreptul la un proces echitabil? Zilele trecute, Dan Șova a părăsit penitenciarul urmând ca procesul său să fie rejudecat. Dar în același penitenciar, în urma sa, a rămas fostul senator Marius Isăilă, numai și numai fiindcă de la condamnarea motivată a acestuia au trecut mai mult de 30 de zile. Exemple de acest fel sunt nenumărate și ele demonstrează că, în continuare, așa cum este administrată Justiția, ea nu poate genera un sentiment de încredere al cetățenilor.
Dacă completurile de 5, care nu sunt alcătuite integral în mod aleatoriu, respectiv prin tragere la sorți, sunt ilegale, cum ar putea să fie legale completurile de 3 judecători, dacă nici acestea nu sunt compuse integral în mod aleatoriu? În ceea ce privește compoziția completului de 3 judecători, Livia Stanciu mai întâi și apoi Cristina Tarcea, în calitatea acestora de președinte succesiv al Înaltei Curți de Casație și Justiție, au stabilit ca doi dintre judecători să fie trași la sorți, în timp ce un alt treilea, care urma să conducă completul, să fie desemnat la propunerea președintelui Secției penale. Despre ce compunere aleatorie ar mai putea fi vorba în aceste condiții? Este limpede că judecătorul desemnat alfel decât prin tragere la sorți, respectiv de către un magistrat aflat la conducerea instanței, va fi dependent de cel care l-a desemnat.
Desemnarea judecătorilor prin compunerea completurilor integral prin tragere la sorți este o problemă jurisdicțională. În consecință, ea trebuie rezolvată conform unei proceduri legale, care asigură și garantează independența și imparțialitatea judecătorilor. În contradicție cu acest principiu pe care tocmai l-am enunțat, numirile făcute arbitrar de către șefii de secții încalcă legea, creează premizele unui proces inechitabil și plasează cauza în afara oricărui control judiciar.
Dar să mergem la originea fărădelegii. În momentul în care, din motive politice, ținând de nevoia de dominare a sistemului judiciar de către sistemul politic prin intermediul Serviciului Român de Informații, s-a decis crearea unui „câmp tactic”, prin care țintele penale să poată fi urmărite pe tot parcursul anchetelor și dezbaterilor din instanțele judecătorești, este evident că SRI și-a deschis umbrela atât asupra proceselor care necesitau un complet de 5 judecători, cât și asupra proceselor mult mai numeroase, judecate în completuri de 3 judecători.
La fel cum un complet de 5 judecători este, așa cum, în fine, s-a stabilit, ilegal în măsura în care doar patru din cei cinci au fost aleși aleatoriu, și un complet de 3 judecători este la fel de ilegal, dacă unul din cei trei este desemnat de către președintele Secției penale.
Consecința este una singură. Mai devreme sau mai târziu, dar în niciun caz niciodată, și aceste completuri de 3 vor fi declarate ilegale. Și oricât de dureros și de stresant ar fi pentru instanțele de judecată, ele vor trebui să răspundă tuturor cererilor, indiferent cât de numeroase vor fi ele, și să declare nule, firește, la cerera celor interesați, procesele judecate de trei magistrați, în condițiile în care numai doi dintre aceștia au fost desemnați în mod aleatoriu, și să asigure rejudecarea în condiți echitabile a tuturor cauzelor.
Autor: Sorin Rosca Stanescu
Sursa: sroscas.ro