Titus Corlățean a depus mărturie publică, recent, că numirea Codruței Kovesi ca șefă la DNA a fost inițiată (prin presiuni diplomatice) încă de pe vremea mandatului său de ministru al Justiției (adică din 2012). Următorul ministru, Mona Pivniceru, a rezistat presiunilor, iar cel care i-a urmat, ca interimar, Victor Ponta, a cedat acestor presiuni. În acest caz, se știe acum, „presiuni diplomatice“ înseamnă presiunile ambasadorului SUA, în principal.
Întrebarea la care nu s-a dat încă răspuns este de ce au vrut-o americanii pe Kovesi șefă la DNA. Răspunsul a fost sugerat deja de fostul șef al SIE Cătălin Harnagea, care l-a aflat de la un omolog de-al său din Mexic.
După ce Mexicul s-a revoltat și a naționalizat extracția de țiței, a urmat o criză enormă de finanțare a deficitului suveran al Mexicului. Regimul politic naționalist a căzut și a venit un regim neoliberal. Acest regim, la recomandarea SUA, a creat un cadru de colaborare între serviciile secrete mexicane și parchetele din țară, astfel încât să poată fi evitată, în viitor, apariția unor lideri politici naționaliști în Mexic. Rolul parchetelor urma să fie acela de a elimina din joc acest fel de lideri, iar rolul serviciilor urma să fie alimentarea parchetelor cu informații relevante. Legalitatea acestui cadru de colaborare parchete-servicii poate deveni extrem de problematică într-o democrație.
Tocmai din pricina acestui cadru SUA avea nevoie, pentru transplantarea modelului mexican în România, de un om obedient și slab profesionist. Daniel Morar a rezistat cu brio presiunilor „diplomatice“ ce s-au exercitat asupra lui pentru acceptarea unor protocoale de cooperare SRI-DNA.
Modelul mexican este transplantabil mai ales în țările care ar putea încerca să treacă la naționalizarea exploatărilor de resurse naturale. Când spui că americanii au vrut-o pe Kovesi la DNA, americanii înseamnă „cooperativa“ intereselor marilor corporații. Această „cooperativă“ are un rol decisiv în finanțarea campaniilor electorale din SUA. Mai apoi, politica externă a Departamentului de Stat nu merge în contra acestor interese corporatiste și nici n-ar avea de ce să meargă așa.
Datoria nr.1 a profesionistului din servicii este să-și pună paranoia în valoare într-o țară care n-a fost cunoscută niciodată pentru pofta ei irepresibilă de democrație (cum este România), datoria profesionistului CIA este să suspecteze trendul de opinie care critică DNA în numele democrației că ar putea fi o creație a Gazprom (a Rusiei). Este, de aceea, datoria acestor critici să fie conștienți de felul în care gândește un profesionist CIA și să fie luptători credibili pentru democrație. Din păcate, Dragnea nu este un astfel de luptător.
Tocmai fiindcă știe că nu este, Dragnea vrea să convingă marile corporații de buna sa credință, dându-le un privilegiu unic în Noua Ordine Mondială: vrea să lase capitalul străin din România cu sarcini sociale zero. O prostie! Nu așa convingi că ești un democrat. În orice caz, nu amestecând rațiuni fiscale în oala cu problemele statului de drept vei convinge că DNA a devenit o bubă a democrației. Credeai că multinaționalele nu știau nimic despre acest buboi și ți-ai imaginat că, dacă le vei face un cadou fiscal, te vor înțelege când vei vrea să vii cu bisturiul?!!
Kovesi, în schimb, nu pare naivă. DNA are competență pentru evaziunea fiscală mai mare de un milion de euro, dar nu acționează în direcția aceasta. Nu-și dă ea seama cât pierde Bugetul prin astfel de fraude fiscale?! Cum se cheamă, oare, conștiința unui cetățean român care protejează asemenea hoții comise, în principal, de capitalul străin?!
Autor: Ioan Buduca
Sursa: Cotidianul