În 1951, Libia era cea mai săracă ţară din lume. Înaintea invaziei NATO din 2011, libienii se bucurau de cel mai înalt standard de viaţă din Africa și înaintea unor ţări ca Rusia, Brazilia sau Arabia Saudită.
GADDAFI: „De 40 de ani sau mai mult – nu-mi aduc aminte – am făcut tot ce-am putut pentru a da oamenilor case, spitale, școli, iar când le era foame, le-am dat mâncare. Am făcut chiar terenuri agricole în deșert, m-am împotrivit atacurilor cowboy-ului Ronald Reagan (n.t. fostul preşedinte american Ronald Reagan care a încercat în anii 80 să-l omoare pe Gaddafi cu o rachetă teleghidată)… el a încercat să mă omoare, dar a ucis-o pe fiica mea adoptivă, luând astfel viaţa unui copil nevinovat sărac. Apoi, i-am ajutat pe frații și surorile mele din Africa, cu bani pentru Uniunea Africană.
Am făcut tot ce-am putut pentru a ajuta oamenii să înțeleagă conceptul de democrație reală. Dar n-a fost niciodată îndeajuns, așa cum unii mi-au spus, chiar și oamenii cu 10 case, haine noi şi mobilier nou n-au fost mulțumiți, dorind şi mai mult. Ei le-au spus americanilor că au nevoie de „democrație” și „libertate”, fără să-şi dea seama că este un sistem sinucigaş, unde „câinele cel mai mare” mănâncă totul. În America nu există medicamente gratuite, spitale gratuite, locuințe gratuite, educație gratuită și nici mâncare gratuită, cu excepția cazului când oamenii trebuie să cerșească sau să meargă la cozi lungi pentru a mânca o supă.
Nu, indiferent ce am făcut, niciodată nu a fost de-ajuns pentru unii, dar alții ştiau că eu sunt „fiul” lui Gamal Abdel Nasser (preşedinte egiptean între 1956 şi 1970 – n.m.), singurul lider arab și musulman adevărat, care a revendicat Canalul Suez pentru poporul său, așa cum eu am revendicat Libia pentru oamenii mei; eu am încercat să-i urmez calea, pentru a-i ţine pe oameni departe de dominația colonială, de hoţii care au vrut să fure de la noi.
Acum, mă aflu sub atacul celei mai mari forțe din istoria militară, iar micul meu frate african, Obama, vrea să mă omoare, să ne ia libertatea, pentru a nu mai avea parte de case gratuite, de sănătate gratuită, de educație gratuită, de hrană gratuită, și pentru a-l înlocui cu stilul american de jecmănire a oamenilor, denumit „capitalism”, dar noi, cei din lumea a treia, știm cu toţii ce înseamnă asta, înseamnă ca marile corporații să conducă țările, să conducă lumea, iar oamenii să sufere.
Aşadar, dacă nu mai există nicio opţiune pentru mine, trebuie să fac tot ceea ce pot, și, dacă Allah dorește, voi muri urmând calea sa, calea care a făcut din ţara noastră una bogată în terenuri agricole, în produse alimentare și chiar ne-a permis să ne ajutăm frații noştri africani şi arabi.
Nu vreau să mor, dar dacă acest lucru nu poate fi evitat, pentru a salva acest pământ, poporul meu şi oamenii care toţi sunt copiii mei, atunci sunt gata să mă sacrific.
Fie ca acest testament să fie vocea mea în lume, căci m-am ridicat împotriva atacurilor NATO, pentru a înfrunta cruzimea, trădarea, ambițiile colonialiste ale Occidentului, stând alături de frații mei africani şi arabi, ca un far de lumină.
Când alți lideri ai lumii îşi construiau castele, eu trăiam într-o casă modestă, chiar și într-un cort. N-am să uit niciodată tinerețea mea din Sirte, faptul că nu am cheltuit inutil banii noştri naţionali, și, asemenea lui Salah-al-Deen, marele nostru lider musulman, care a salvat Ierusalimul pentru islam, eu am luat doar puțin pentru mine…
În Occident, unii m-au numit “nebun”, şi, deşi ei știu adevărul, încă continuă să mintă; ei știu că țara noastră este independentă și liberă şi nu se află sub dictatura colonială. Vreau să fie clar pentru poporul meu că voi lupta până la ultima suflare pentru a fi liberi… Fie ca Allah atotputernic să ne ajute să rămânem credincioşi și liberi.”
Mu’ummar Qaddafi
A fost profet, nu? „…înseamnă ca marile corporații să conducă țările, să conducă lumea, iar oamenii să sufere.” La două luni după discursul ăsta a fost omorât. Acum e bătălie mare în Libia pentru controlul asupra puțurilor de petrol. Libia deține cele mai mari rezerve de petrol din Africa. Relatează presa occidentală ceva despre ceea ce se întâmplă acolo? Nu. De ce oare? Și-acolo mor oameni, e război civil întreținut de marile puteri.
Sursa:David Angelo