Aplicarea principiului „Cunoaşte-ţi clienţii“ (promovat prin mai multe norme interbancare de către Banca Naţională) va intra curând în teritoriul extrem de delicat al prelucrării datelor cu caracter personal. La fel ca în vestitul show de televiziune „Big Brother“, bancherii vor putea vedea în amănunt cine este şi ce face un potenţial client.
Concret, „şi bancherii vor putea verifica buletinul clientului, să-l compare cu datele din sistemul Evidenţei Populaţiei, la fel ca atunci când vrei să treci graniţa şi vameşul se uită dacă persoana ta corespunde cu cea din buletin“, a explicat ieri Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor. Potrivit acestuia, proiectul prevede ca băncile să aibă acces atât la datele din Evidenţa Populaţiei, cât şi la datele Fiscului, pentru a se putea verifica dacă buletinul cu care se prezintă o persoană la ghişeu, pentru a cere un împrumut, este acelaşi cu originalul.
Deocamdată, există o entitate care se opune acestui proiect, şi această entitate se numeşte Autoritatea Naţională pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Ei spun că mai întâi să ni-l facem client, apoi să-i verificăm datele, dar eu tocmai de aia vreau să-l verific, pentru a vedea dacă pot să mi-l fac client“, a precizat Gheţea.
Şi Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale, a amintit recent de acest proiect, într-un seminar economic organizat de Finmedia la Sinaia. „Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va pune la dispoziţia sistemului bancar baza de date pentru accesarea în timp real a site-ului Fiscului şi al Evidenţei Populaţiei, pentru a verifica datele solicitanţilor de credite. Nu de alta, dar au existat buletine cu o persoană în poza de pe card şi o altă persoană în poza de la Evidenţa Populaţiei. Sau, într-un alt caz, au fost retrageri de bani aproape simultane la Constanţa, apoi la Medgidia şi la Ploieşti, pe acelaşi buletin“, a amintit Cinteză.
Clauzele abuzive, din nou în discuţie
Băncile vor accepta să schimbe clauzele considerate abuzive din toate contractele, dar ar fi de dorit ca procesul să fie intentat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), nu şi de asociaţiile de consumatori, a mai declarat şeful Asociaţiei Băncilor.
„Dacă o instanţă superioară din România consideră că o clauză este abuzivă, iar banca pierde procesul, însă nu la o instanţă inferioară, atunci lucrurile trebuie respectate. Dar dacă lăsăm la o instanţă inferioară şi la asociaţii de 3.000 de membri, atunci nu cred că e bine“, a comentat Gheţea la un seminar organizat de Finmedia la Banca Naţională a României.
Creditarea IMM, în pericol
Un alt normativ care va pune mari probleme sistemului bancar este cel referitor la imposibilitatea de a mai credita în valută întreprinderile mici şi mijlocii care realizează venituri în lei sau care nu rezistă la testele de stres valutar. „Practic, dacă o să vrei să-i dai 100.000 de euro, această sumă va trebui să o ai în capitalul propriu, ceea ce ar fi imposibil. Am trimis o scrisoare la Bruxelles, să se renunţe la acea prevedere care zice că trebuie să credităm IMM-urile din capitalurile proprii, aşteptăm un răspuns“, a spus Radu Gheţea. În opinia lui, cu un capital de 100.000 de euro ar trebui să poţi da credite echivalente 800.000 de euro sau de opt ori suma deţinută.
În fine, o altă temă importantă de pe agenda bancherilor constă în medierea problemelor între bănci şi clienţi. Potrivit unui normativ intrat în vigoare în această lună, medierea se efectuează pe baza contractelor şi a clauzelor acestora.
„La mediere nu se pune problema negocierii clauzelor contractuale, dar băncile pot stabili de comun acord cu clienţii modificarea unor clauze“, a spus Radu Gheţea .
Sursa : adevarul.ro