Reîmpărțirea lumii după principiul „națiunea și statul” a apărut după prăbușirea penultimei generații de imperii, Nici imperiul otoman, nici cel habsburgic sau al Marii Britanii nu reprezentau națiuni. Erau centre de putere care ocupau militar, economic și cultural o parte a globului.
Au mai rămas ceva imperii (nedeclarate) dintre care cel rus (URSS) s-a autodizolvat acum treizecișitrei de ani, având decența să nu provoace o confruntare globală în care să murim toți.
Ăsta e singurul merit pe care i-l găsesc lui Gorbatschov, În rest, a acționat la fel de stângaci ca și engelzii când și-au demontat impediul britanic.
Ideea că fiecărei națiuni i se cuvine un stat, ieșită din epoca luminilor și continuată prin revoluțiile (manevrate ideologic fie ce marxiști fie de masoni) nu a mai avut acoperire când era vorba de reîmpărțirea lumii în întregului ei.
Prea multe demografii care se puteau numi popoare, prea puține teritorii în care fiecare să-și facă un stat.
De aceea în anii cincizeci au apărut tot felul de încercări de a încropi state la mica înțelegere. Mai ține cineva minte că Egiptul și Siria au fost o singură formație statală? Sau că Pakistanul și Bangladeschul au fost două regiuni rupte din India pe principiul religios (amândouă fiind musulmane). Până la urmă s-au rupt una de alta, fiind prea depărtate să formeze un tot unitar.
Cam toate uniunile supranaționale s-au dus pe apa gârlei, mai de voie (Cehoslovacia), mai de nevoie (vezi Iugoslavia).
Între aceste utopii statale, britanicii au ieșit în evidență când au creat din protectoratul Palestina – luată de la turci – suprafața pe care să fie înființat statul Israel. (proiectul e pus pe picioare prin 1917 dar realizat la repezeală și cu forcepsul violenței în 1948)
Singurul motiv pentru care Israelul există acolo unde e azi, este că așa scrie în Biblie.
Se relua, astfel, un vechi proiect european eșuat cu opt secole în urmă. Statul cruciat al Ierusalimului a fost cucerit de creștini și după ceva mai mult de un secol pierdut în favoarea arabilor care erau populația reală*. A rămas Libanul unde urmașii cruciaților au luat locul unui popor azi dispărut, fenicienii**.
Evrei au primit cadou Israelul ca un fel de scuză a Europei pentru ce au suferit în timpul războiului doi. Cea mai mare crimă a umanității (Holocaustul) trebuia cumva „plătită” cu ceva. După obibunul obicei britanic, plătită cu ce nu era al lor.
Pe de altă parte, URSS-ul a inventat tot felul de republici independente și nu prea pentru a împăca capra cu varza. Principiul internaționalismului cu cel al democrației centralizate fără de care un stat nu poate funcționa. Așa au apărut cele șaisprezece republici sovietice.
Celălalt imperiu major (USA) s-a dezvoltat și el acaparând teritorii din vecini (de la mexicani și de la fostele puteri coloniale, francezi și spanioli) Dacă în 1776, la Declarația de indepneță, Uniunea avea 13 stat, un secol și un sfert mai târziu (1894) avea 50.
Credeți că aceste neoimperii (URSS_ul și SUA) au apărut respectând tabu-ul integrității teritoriale din cauza căruia, acum, lumea e pregătită să se distrugă?
Israelul a avut de la ONU o suprafață acordată pe care nu a respectat-o niciodată și a completat-o cu regiuni anexate militar mai ales după războiul din 1967.
Ucraina a fost cea mai „modificată” republică sovietică. De la apariția ei în 1922 s-a tot lărgit prin adăugarea de teritorii poloneze, române, maghiare și la est prin includerea unor teritorii rusești care să mai echilibreze balanța demografică a republicii în favoarea Rusiei (Crimeea, Donbasul fiind teritorii pur rusești).
Deci despre ce integritate teritorială vorbim dacă nu există o demografie omogenă pe suprafața geografică cu pricina?
Dacă ne legăm de comunitatea internațională care ar fi recunoscut aceste teritorii reamintim că tot ea a recunoscut și apoi nu integritatea teritorială a Iugoslaviei și care nu spune nici pâs când înălțimile Golan care aparțin „internațional” Siriei sunt alipite unilateral de Israel.
Hai să sărim în aer cu toții pentru ce și pentru cine?
* reală după sec. VII. Inițial acolo locuiau greci care au fost măcelăriți de parți la cucerirea orașului și apoi aceștia au fost eliminați de arabi câteva decenii mai târziu când Islamul și-a format propriul imperiul și au ales Ierusalimul ca al treile oraș sfânt după Mecca și Medina, conform cu ceea ce scrie în Coran (vezi visul lui Mahomed).
** sar epoci și cultur, dar am nevoie de o vederer generală nu de o istorie exhaustivă
Autor: Dan Stoica