Zic s-o lămurim o dată pentru totdeauna, că urăsc să vorbesc despre alegeri. Dacă tot vă plac cifrele, matematica, științele exacte și astea, zic să vă fac un mic colaj de Eurostat cu INS și altele. Poate înțelegeți măcar acum. În România avem așa:
– 32% din populație în risc de sărăcie și excluziune socială, aprox. 6 milioane de persoane.
– 21,1% din populație în risc de sărăcie relativă, aprox. 3,97 milioane.
– 19,8% din populație în deprivare materială și socială severă, aprox. 3,74 milioane.
– 29,6% dintre persoanele cu vârsta între 0-17 ani trăiesc în sărăcie.
– 24% dintre persoanele cu vârsta între 18-24 ani trăiesc în sărăcie.
– copiii și tinerii sunt categoriile cele mai vulnerabile, apoi urmează bătrânii, romii, familiile monoparentale, șomerii, minoritățile sexuale din rural și urbanul mediu, locuitorii din mediul rural izolat și persoanele fără adăpost.
– 23.7% dintre persoanele trecute de 65 de ani se confruntă cu lipsuri materiale și sociale severe.
– 32,3% dintre persoanele trecute de 65 de ani trăiesc în risc de sărăcie și excluziune socială.
– 55% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 34 de ani sunt forțați de împrejurările sociale și economice să locuiască cu părinții, aprox. 3,88 milioane de tineri.
– fără alte forme de sprijin financiar, 86,6% dintre vârstnici ar fi expuși riscului de sărăcie.
– 19,3% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani nu au loc de muncă și nu urmează o formă de educație.
Aceste cifre sunt recorduri la nivel european. Acestor oameni le vorbiți despre burse și piețe de capital în campanie. Încercați să-i sensibilizați la problemele milionarilor din România, la investitori și o absorbție ipotetică de fonduri care pentru ei nu s-a materializat niciodată. După 35 de ani de la căderea comunismului, ei trăiesc în continuare mai prost decât atunci. Vizibil și palpabil mai prost în opinia lor. Lor le vorbiți despre digitalizare sau înarmare. Lor le impuneți sărăcia și mai profundă cu fiecare măsură de pandemie sau de austeritate. Tot pe ei îi faceți extremiști când își manifestă vreo nemulțumire. După atâta amar de vreme, protipendada românească din orașele mari nu poate înțelege că Bucureștiul și Clujul nu reprezintă România, ci doar vârfurile inegalității sociale din România. În continuare elita urbană dă vina pe săraci pentru că a votat cu Iliescu, cu PSD sau mai știu eu ce. Credeți-mă când vă spun că detest PSD din toată inima, dar în afară de PSD nu s-a dus nimeni niciodată la ăștia să-i întrebe de sănătate. Când trecea USR-ul pe la ei, le vorbea despre europenism și piețe de capital unor oameni care n-au bani să-și coasă turul la pantaloni. PNSLD i-a abuzat și i-a manipulat ani de zile, până în punctul în care nici cei mai săraci și mai analfabeți dintre ei n-au mai suportat. Au înțeles până și ăia că n-au cu cine face treabă. Pe urmă a venit AUR și s-au simțit din nou ascultați.
E o ticăloșie să dai vina pe săraci, pe asistați social sau pe analfabeți pentru starea actuală. Majoritatea săracilor din ziua de azi nu aveau oricum drept de vot pe vremea lui Iliescu. Nu se fac vinovați pentru trei decenii de furt, de obrăznicie, de incompetență și autosuficiență politică. Nu a votat nimeni pentru măsuri de pandemie și slava. Nu am putut aproba noi planuri de redresare. Nu absorbim noi fondurile europene prin fotosinteză. Nu putem împiedica noi hemoragiile de miliarde sifonate către pensionari speciali, categorii favorizate sau armament. Nu am putut împiedica noi împrumuturile la dobânzi de camătă la care s-a angajat România. Țara asta este propriu-zis neguvernată încă de pe vremea Orban-Cîțu și a fost înfundată în căcat și mai rău de Ciolacu-Ciucă. De cinci ani toată lumea amână probleme create artificial și aruncă pisica moartă în curtea guvernelor ulterioare. Nu-i nici vina lui Nicușor și nici a lui Simion că țara a ajuns la fundul sacului după atâta obrăznicie politică. Factura pentru toate aroganțele astea incredibile trebuia plătită cândva. Se plătește acum. Nu e vina săracilor că suntem în incapacitate de plată și că trebuie să creștem taxele. Dacă nu mă înșel, nici George Simion și nici Nicușor Dan nu pot veni cu bani de-acasă pentru a restabili un echilibru economic. De asemenea, președintele României doar aprobă un guvern, dar nu face el politica economică sau monetară a națiunii.
Așadar, majoritatea românilor se pișă cu boltă pe îngrijorările voastre bursiere. Ei nu-și pot plăti chiria. Nu-și pot întemeia o familie. Nu pot duce o fată la restaurant, pe care să o cucerească mai târziu. Să-i ofere o viață decentă sau un cămin. Nu le pot oferi copiilor un trai decent. N-au bani de rechizite, de hăinuțe, de o vată pe băț într-un parc și, de multe ori, n-au nici parcul ăla pe raza pe care locuiesc. Nu pot asigura părinților o bătrânețe cu demnitate. Nu pot plăti un RMN și trebuie să aștepte trei luni până expiră trimiterea. N-au bani de dantură. E mii de euro o lucrare dentară cât de cât decentă, pe implanturi. Majoritatea acestor oameni care vă put și pe care îi considerați niște primitivi erau prea tineri atunci ca să strice ei viitorul țării votând cu Iliescu sau mai știu eu cu cine. Erau copii crescuți în mizerie și au devenit adulți captivi în sărăcie. Acești oameni nu mai pot fi intimidați cu cenzura, cu isteria și milițiile voastre pandemice pentru că nu mai au mare lucru de pierdut. Nu au viitorul vostru glorios, perspectivele sau posibilitățile voastre. Nu mai răspund la campanii de shaming pentru că nu mai dă nimeni două parale pe ce credeți voi despre ei. Când mori de foame nu-ți pasă de Putin, de monopoluri energetice sau de instituții financiar-bancare. Diferențele de nivel de trai dintre urbanul mare și restul țării sunt nu numai uriașe, dar sunt jignitoare de-a dreptul. Atitudinile sunt la fel de jignitoare. Mă miră pentru că atât Bucureștiul, cât și Clujul, sunt pline de țărănoi veniți de la coada vacii ca și mine. Crescuți cu puța-n praf pe malul gârlei. Ai fi zis că oamenii ăștia care au ajuns mari corporatiști, îmbrăcați elegant, parfumați și sclifosiți, pot avea empatie pentru ceilalți din țară, pentru originile sau pentru părinții lor. Se pare că nu. Au ajuns ca găina lacomă pe maldărul de balegă. Nu mănâncă nici ea, dar le ciugulește în căpățână pe celelalte orătănii ca să nu mănânce nimeni.
Autor: Dan Pavel