A început bine România Onestă. N-au trecut două săptămâni și băieții ăia care stăteau ascunși în spatele lui Nicușor au început să spună lucruri trăznite de zici că sunt Georgică în campanie. Nici nu s-a înscăunat bine geniul din Carpați și au căpătat un tupeu obscen toți trepădușii care l-au împins la înaintare în ideea că poate nu ne prindem cum arată un țap ispășitor când îl vedem azvârlit pe scena politică. CCR a ajuns diavolul după șapte luni în care fusese îngerașul salvator al democrației. Aștept următorul protest masiv cu luminițe, gen Ordonanța 13. Știu că nu va veni. Ar fi ipocrizia prea mare, după manifestarea de susținere neprecupețită de la anularea alegerilor. După amenințările că ne scoate UE din UE dacă nu suntem cuminți, ne taie NATO de pe lista cu dependenți, ne fug investitorii cu profitul în Bahamas ca și până acum și toată isteria generală promovată algoritmic. Nu se mai poate face opoziție după felație și sarmale. După ce până și BNR ne-a explicat cum trebuie să votăm, nu numai vectorii opoziției din societatea civilă. Conceptul de opoziție a murit. Aș prefera să-l îngroape totuși cineva pentru că pute rău aici printre noi.
Acum apărătorii democrației sunt DIN NOU în postura cu care ne-au obișnuit în ultimii ani: aceea de a scuipa unde au lins și de a linge cu demnitate unde au scuipat. Clădesc statui din banii noștri și le scuipă câteva luni mai târziu. Singura opțiune care le-a rămas este vandalismul jurnalistic. Din punct de vedere deontologic se va merge pe burtă măcar o vreme, până mai uită lumea ce au scris și li se stabilizează cât de cât credibilitatea. Abia atunci vor putea scuipa liniștiți. Trebuie să se adune câteva flegme înainte, ca să nu bată la ochi ale lor. Acum jurnaliștii încă se înghesuie să scrie ode despre politicieni, după o porție de sarmale cu garnitură de echidistanță. Știți voi… alea cu “Eu nu obișnuiesc să scriu laude la adresa politicienilor, că sunt jurnalist imparțial, dar Bolojan, VeVe, Nicușor, Călin etc. este un om minunat! Citește și cărți. E familist, e cinstit. Este extraordinar, doamnelor și domnilor!”.
Între timp s-au tăiat fonduri din PNRR așa cum ne asigurau ei că este imposibil. Trump a sunat, dar n-a sunat, dar a vorbit, a asigurat parteneriatu’, dar nu știm exact. E greu să scrii atâta ambiguitate fără sa fii și rău și prost în același timp. A mai crescut euro sau a mai scăzut în creștere, că nu e clar. Ca de obicei, corupții noștri sunt mai buni decât corupții lor. Și care e problema cu averile? Ce trebe să știți voi, bă, slugilor!?! Ciocu mic că noi stem la putere acum! Jos extremiștii!
Trebuie să reducem cheltuieli, atâta doar că nimeni nu știe cum deocamdată. Cert este că nu vom reduce cheltuieli de la combinațiile păguboase cu statul. Nu de la mari corporații, că dă urât. Nu de la guriștii sistemului. Nu de la pensii speciale sau de la contractele de partid. Dar reducem noi de undeva. De la săraci și clasa medie, cel mai probabil. Oricum trebuie pedepsiți pentru că mulți au votat greșit. Poate își bagă mințile în cap “șătrarii”, “păduchii”, “suboamenii”… etcetera. În situația de față, toată lumea se înghesuie la guvernare ca la dentist. Vor dinți frumoși, dar să nu doară. Toți vin cu toate măselele putrede și impun condiții. Să se guverneze, domnule, dar să nu plătim noi politic și electoral! Trebuie să… ăăă… să se repare cumva! Ce să zic… Poate guvernează Nicușor singur, dacă nu se oferă niciun voluntar. Ar fi ideal pentru că și-așa n-are partid și nu afectează electoral pe nimeni. Îl declarăm împărat și ne rezolvă el matematic cu lista de cheltuieli, când se întoarce cu soacră-sa din Lidl.
E de bine. România e în grafic. O să ne placă. Eu nu mai scriu despre politică. M-am plictisit și e complet inutil. Zic să lăsăm experții să facă documentarele alea supărăcioase despre România Normală, Onestă sau whatever. Peste zece ani… Dacă o rezista Nicușor neînjunghiat politic până atunci. Până acum situația arată ca și cum ar fi venit cu el de-acasă special pentru sacrificiu public. Un X pe frunte îi mai lipsea, că privirea aia de căpriță adusă la abator o are deja. L-au împins în față ca să-și facă de cap în culise, în timp ce analfabeții politic și funcțional din jurnalismul românesc ne explică SF-uri despre atribuțiile lui constituționale. În condițiile în care până și Constituția e facultativă în țara asta. Cât o mai ține combinația, că mult nu mai ține. Și, dacă n-o mai ține, măcar avem pe cine da vina și sacrifica mai târziu.
Și până la urmă care ar fi problema cu secretizarea averilor și a donatorilor de campanie? Deja știm că țara e coruptă până-n măduvă și nimeni nu face nimic despre asta. Știm că politicienii sunt deja cumpărați. Ce rost mai are? E bine să consolidăm regimul hibrid pe care îl avem acum și să ne îmbrățișăm cu candoare statutul de republică babanieră. Iluziile dăunează grav sănătății. Politica nici nu mai contează. Nu se mai face demult în România așa ceva. Se practică doar iobăgia și zelotismul. Cu popii sectanți e inutil să te cerți, iar pe iobagi nu-i interesează boierul pentru că situația lor nu se schimbă. Încă merge bine în România. Mai sunt sarmale, așa că oamenii de calitate nu pot rezona cu probleme pe care ei nu le au, până nu se termină și mămăliga. Relaxați-vă! Nu vă mai enervați cu politica. Mai beți o bere, mâncați niște floricele și admirați spectacolul. Vin facturile. Weekend plăcut.
Autor: Dan Pavel