Blitzkrieg este o doctrină militară care constă într-un atac rapid şi surprinzător cu toate armele din dotare. Pentru aceasta, drumul este deschis de aviaţie, după care se trece cu trupele de uscat la ofensivă rapidă. Doctrina, aşa cum lesne poate înţelege orice individ care nu-i dobitoc, a fost pusă la punct de nemţi. Ce legătură are ea cu ruşii? Păi niciuna. Absolut niciuna.
În ciuda acestei evidenţe, văd târle de păsărici şi ”anal-işti” plângându-i cu lacrimi de crocodili pe ruşi care cică nu mai pot din cauză că nu le-a reuşit blitzkrieg-ul. Păi, băi scofâlciţilor, când naiba au avut ruşii doctrina asta militară? Evident că niciodată.
Dacă vorbim de doctrine – iar Ucraina deja este extrem de ilustrativă – atunci reţineţi că doctrina tradiţională a Rusiei, moştenită şi perfecţionată în perioada sovietică se numeşte глубокая битва(glubokaia bitva sau bătălia profundă), evoluată ceva mai târziu în Теория глубокой операции, în traducere liberă „teoria operaţiunilor profunde”. Aceasta presupune operaţiuni de destrămare completă a duşmanului, inclusiv prin dezinformare, operaţiuni preliminare de infiltrare s.a.m.d.
Ceea ce vedeţi acum în Ucraina este din acest registru. „Operaţiunea profundă”, de cele mai multe ori lasă linia frontului într-un stadiu incipient, obligând duşmanul să-şi concentreze forţele acolo unde e armata rusă. Însă lupta nu se dă acolo. De multe ori frontul e rupt printr-o altă parte. De asemenea, uneori armata pare că se concentrează asupra unei localităţi, dar, surprinzător, când toţi ochii sunt concentraţi acolo, „de nicăieri”, un corp de armată cucereşte o localitate strategică. Vreţi exemplul practic? Hai să vedem: în timp ce toată lumea se uită spre Kiev, Hersonul a căzut. Provbabil că vă aşteptaţi la o înaintare accelerată spre Odessa. Se va face, dar nu acum. Următoarea mişcare, cel mai probabil se va face tot în Est, având, de asemenea, Kievul ca proxy înşelător. De ce credeţi că am dreptate? Pentru că v-am spus toate aceste chestii încă de acum un an. Citez de-aici:
Ca să înțelegeți situația, vă spun încă de pe acum calculele care se fac. Ucraina e împinsă la înaintare. Rusofonii vor acționa. E normal să fie așa! În Donbas sunt aproape 80% ruși(ca să înțelegeți situația, luați în considerare nu structura etnică falsificată în recensământul ucrainian din 2001, ci limba maternă evidențiată în același recensământ). Retensionarea va conduce la un scenariu similar Crimeei. Doar că, pentru a nu scoate Rusia în față, Putin va sprijini crearea uni republici independente care, în afară de Donbas, va cuprinde și zone continue din sudul regiunilor Zapoijea și Herson. Mișcarea e una strategică: nu doar că se va face legătura terestră dintre Rusia și Crimeea, dar se va bloca pe un spațiu mult mai larg accesul Ucrainei la Marea Neagră. De asemenea, va grupa etnici ruși într-un teritoriu căruia îi va garanta nu doar independența, dar pe care îl va folosi și ca „centură sanitară de protecție”.
Ce urmează? V-au spus ruşii, iar eu vă recomand să fiţi atenţi la ceea ce zic. De altfel, în acelaşi articol v-am povestit câte ceva despre fiecare dintre părţile implicate în conflict. Recitiţi-l, se petrece totul exact aşa cum a fost programat. Şi, ca să nu spuneţi că nu v-am spus, vă mai dau un indiciu: Venezuela. Eu cred că e bine să vă uitaţi şi pe-acolo puţin. Nu de alta, dar se vor întâmpla lucruri.
Autor: Dan Diaconu