L-am urmărit pe Victor Davis Hanson la Tucker Carlson, iar ceea ce a spus nu are deloc rolul de a linişti pe cineva. Conform lui Hanson, ceea ce se întâmplă în SUA este, nici mai mult nici mai puţin decât intrarea într-un setup revoluţionar, o perioadă care are ca efect schimbări profunde. Ca exemple similare, Hanson dă Revoluţia Franceză(1789) şi Revoluţia Rusă(1917). Iar ascultându-l îmi reverberează în urechi vorbele profetice „Ceea ce a început în Rusia se va încheia în America”(vezi Ivan Andreev, Sfinţii catacombelor Rusiei).
De fapt, ceea ce se întâmplă acum în SUA e o demenţă. Pe care, de altfel, am văzut-o şi la noi. Mai ţineţi minte dobitocii care se ţineau după Valer Dorneanu, şeful Curţii Constituţionale de la noi? La fel se întâmplă şi acum în SUA, unde e o presiune teribilă în ceea ce priveşte decizia Curţii Supreme legate de avort. De fapt s-a mers chiar mai departe, fiind cât pe ce ca unul dintre judecătorii de-acolo să fie lichidat.
Nervozitatea porneşte de la o controversă veche, de prin 1973, moment în care Curtea Supremă a statutat în ceea ce e numim azi decizia „Roe v Wade” că avortul poate fi legal, dar până în a treia lună de sarcină. Acum cazul a reajuns la Curtea Supremă, unde se înclină să se dea libertatea statelor de a interzice sau a îngreuna practica avortului. Astfel, grupările de stânga ale imbecilului Soros au luat foc, încălcând legea şi comportându-se de parcă n-ar exista o lege. S-a ajuns la atacuri asupra centrelor pentru suportul gravidelor. Iar statul american este efectiv paralizat de mlaştina care a ajuns să-l domine.
Pentru că tot l-am pomenit pe Soros, vă daţi seama că un asemenea exemplar toxic pur şi simplu ar fi înfundat puşcăriile în SUA anilor 50-60? De fapt, dacă ar fi fost să fie corectitudine pe lumea asta, el ar fi trebuit să fie în puşcărie imediat după ce s-a terminat Al Doilea Război Mondial. Istoria sa e la fel de toxică ca el,confirmând proverbul „cum e turcul şi pistolul”.
În momentul primelor manifestări antisemite de la Budapesta, părinţii l-au încredinţat pe György Schwartz(ăsta e numele său de origine) unei familii de bună credinţă care a pretins că micuţul de doar zece ani este copilul lor natural. Când nemţii au intrat în Ungaria, micul sinistrat a devenit colaboraţionist, ajutând autorităţile naziste să identifice familiile evreieşti care se ascundeau în capitala Ungariei. Culmea, de mic era extrem de ahtiat după bani întrucât, întâmplător, ajuta autorităţile naziste să descopere doar familiile evreieşti despre care ştia că sunt bogate. Astfel, imediat după ce oamenii erau săltaţi, în casele lor se instala micuţul György Schwartz care fura tot ce era valoros. Astfel, după Război, la doar 15 ani, reuşise să strângă 600 kg de aur! Cu asta a ajuns el la Londra şi, în loc să fie judecat pentru colaboraţionism şi participare la crimă, şi-a finanţat studiile şi primii paşi în carieră din aurul furat.
Puterea lui Soros a crescut teribil începând cu anii 90, atunci când şi-a dezvoltat Fundaţia şi a complotat împreună cu familia Clinton la fondarea „Partidului din Umbră”, o structură ocultă despre care foarte puţini oameni ştiu, dar care a devenit extrem de eficientă. Între altele, prin intermediul acestei structuri, Soros a putut să provoace schimbările legislative care au condus la dezastrul financiar din 2008. În timp ce acea criză aproape fără precedent a sărăcit o mare parte a populaţiei lumii, Soros a numit-o „lovitura carierei sale” deoarece a fost unul dintre puţinii care au ştiut când să se retragă, câştigând imens.
Întotdeauna Soros a pariat pe „partida globală” deoarece, la fel ca în tinereţea sa timpurie, se bazează pe instinctul său de cioclu. Încă de când vindea familiile evreieşti, ştia că prin condamnarea acelora el se va îmbogăţi din rămăşiţele lor. La fel a făcut cu statele lumii şi la fel face cu SUA de acum. Ca să înţelegeţi nebunia, imaginaţi-vă cele două direcţii principale ale politicii SUA: legalizarea drogurilor şi incriminarea deţinerii de arme. Motivele sunt lesne de înţeles când ştii cu cine ai de-a face.
Politica de confiscare a armelor a fost aplicată prima dată în Australia, acolo unde, dintr-o chestie normală, deţinerea unei arme a devenit o crimă. Iar ce s-a întâmplat în Australia puteţi limpede constata de la pandemie încoace.
Faptul că republicanii sunt mereu minoritari a fost cauzat tot de o hotărâre legislativă impusă de Soros în 2002, anume „McCain-Feingold bill”, o lege care limita contribuţiile directe către candidaţii politici. În acest fel republicanii au fost băgaţi în groapă întrucât susţinerea democraţilor venea pe linia ONG-urilor de stânga coordonate de Soros şi apropiaţii săi din business. Brusc, modul tradiţional de a strânge fonduri s-a prăbuşit, iar scena politică a fost acaparată de păduchelniţa de ONG-uri progresiste înfiinţate de Soros şi cei urmărind aceleaşi interese.
Scopul partidului din umbră al lui Soros este acela de a distruge toate instituţiile funcţionale ale SUA, toate organismele care-i asigurau autoapărarea. DE ce? Pentru a se implementa „societatea progresistă multilateral dezvoltată” care va prăbuşi orice urmă de bunăstare pentru americanul simplu, în favoarea celor care vor deţine SUA. Probabil vă întrebaţi cum poate cineva să-şi mai aroge ceva în condiţiile în care întreaga legislaţie de protecţie ar dispărea? E simplu, companiile lui Soros sunt înregistrate în paradisurile fiscale ale traficanţilor internaţionali de droguri. De asemenea, prăbuşirea SUA va presupune subordonarea sa unei entităţi transnaţionale, adică unui framework care să le garanteze marilor proprietari de averi – şi mai ales celor din spatele acestora – inviolabilitatea deţinerilor lor. Şi uite-aşa, idealul comunist trasat pe Wall Street la începutul secolului trecut va ajunge să domine întreaga lume.
Acesta-i visul lui Soros şi de aceea toate ONG-urile sale şi ale acoliţilor săi au început atacul. Vom avea Marea Revoluţie Comunistă a Americii? Foarte posibil. În 2022? Şi mai posibil. În condiţiile unui dezastru pentru democraţi la alegeri, este de aşteptat o răzmeriţă „populară” care, bazându-se pe complicitatea statului subteran american, i-ar putea lăsa pe republicani din nou cu buza umflată. Aşa cum s-au obişnuit, de altfel.
Desigur, acum scenariul pare incredibil, însă ceea ce văd este că, de la o zi la alta, treburile devin din ce în ce mai radicale. De aceea am tresărit în momentul în care profesorul Hanson a vorbit despre setupul revoluţionar. E timpul, doar au trecut mai bine de 100 de ani de la răzmeriţa „rusească” astfel încât a sosit vremea ca „binefacerea comunistă” să se răsfrângă asupra Americii. Să vedeţi atunci!
Autor: Dan Diaconu