Le-am spus tuturor susținătorilor lui Trump că omul n-a reușit să producă dovezi pentru toate „apropourile” – în fapt acuze pronunțate cu jumătate de gură în campania electorală în urma căreia a ieșit președinte. Am spus, de asemenea, că „Q” și alte grupări care au stârnit admirația fanilor lui Trump, nu fac altceva decât să ducă mai departe campaniile lansate de Trump, dar fără să producă acele dovezi.
Trump i-a promis lui Hillary Clinton, într-o replică deja celebră, că locul ei este la pușcărie. N-a dus lucrurile la cap, în ciuda dovezilor fulminante ieșite la lumină. Tot ceea ce s-a făcut prin fundația familiei Clinton a fost scandalos! Și nu s-a mișcat absolut nimic.
Adevărul e că, în fiecare investigație, de fiecare dată când lucrurile se apropiau de liman, erau înecate. Ciudat, nu? Puteți da vina pe „sistemul” care i s-a opus pe față lui Trump. Am văzut-o limpede toți, nu-i nevoie de discuții suplimentare. Însă, întrebarea mea e simplă: ce Trump, de unul singur, n-a continuat să întrebe, să forțeze finalizarea lucrurilor?
Mai țineți minte cazul Epstein? Cum e posibil ca un deținut de un asemenea calibru să fie sinucis în pușcărie? Eu unul sunt ferm convins că nu s-a sinucis, ci a fost eliminat de mâna lungă a sistemului. Ce a făcut Trump pentru ca acest scandal să nu treacă neobservat? Le spuneam susținătorilor săi fiecare dată că e ceva în neregulă, că iată, absolut nimeni nu mai zice nimic despre scandalul Epstein. Așa-i c-a fost îngropat?
Probabil că cei care sunt anti Trump mă vor acuza de conspiraționism când afirm – într-adevăr, fără probe – că Epstein „a fost sinucis”. La urma urmei ce probe pot avea eu? Nu-s agent secret, n-am spioni implementați în mijlocul statului subteran american. Eu fac deducții și sunt convins că logica este cel mai bun „agent secret” în lumea de azi. Așadar, celor care mă acuză de conspiraționism le voi spune că sinuciderea unui deținut de un asemenea calibru este inacceptabilă. Există celule speciale în care deținuții nu se pot sinucide. Epstein, chiar dacă a făcut-o – eu cred că n-a făcut-o! – a fost lăsat intenționat s-o facă! E o imensă responsabilitate a celor care l-au avut în grijă, a șefilor lor și a șefilor șefilor lor.
Oare de ce nu s-a făcut nicio anchetă serioasă în cazul Epstein și oare de ce nu s-au dus mai departe cercetările începute? Erau o groază de indivizi implicați acolo, inclusiv Bill Clinton, neastâmpăratul curvar având vulturul american tatuat pe sulă. Nu era de continuat ancheta și nu trebuiau stabilite responsabilitățile? Nu s-a făcut nimic, fapt care mă duce limpede cu gândul la o făcătură, o sacrificare a lui Epstein pentru a se pune batista pe țambal. Știu, îmi veți spune că n-am dovezi. E corect. Ce spuneți însă dacă veți afla – și știrea a trecut cu o suspectă lipsă de expunere – că, în decembrie, a mai murit un om cheie: Efrain Reyes, ultimul „coleg” de celulă al lui Epstein. Nu s-a sinucis, ci a murit în apartamentul său doborât de coronavirusul pe care-l contactase în pușcărie. Efrain Reyes avea 51 de ani, iar mortalitatea în grupa sa de vârstă este de doar … 0.4%! Ghinion, nu-i așa? Poate că sunt eu conspiraționist, dar prea se sting ăștia care ar putea da relații despre Epstein. Ok, dacă în ceea ce mă privește treburile sunt cum sunt, totuși, de ce oare Trump n-a dat atenție acestui caz? A sugerat atâtea chestii dubioase încât ar fi fost simplu, cel puțin, să mai sugereze una. N-a făcut-o! Și asta e dubios.
Am spus-o în mai multe rânduri că dacă nu va produce probe pentru tot ceea ce susținuse în campania trecută, nu va câștiga cursa. Și am avut dreptate. La fel ca și atunci când am afirmat răspicat că meciul prezidențial e pierdut după eșecul său în Justiție – unde, culmea, chiar oamenii pe care i-a numit l-au trădat. Asta se întâmpla încă în decembrie, iar suporterii lui Trump mă înjurau copios. Iată încă o vină de-a lui Trump: le-a dat oamenilor speranțe false. Toată lumea știe că alegerile au fost fraudate, că Trump „a fost făcut” pe schema exersată la noi cu „diaspora”. Știm că au votat morții, că a fost vot multiplu, că e un întreg scandal legat de ceea ce s-a petrecut. Însă n-a putut proba nebunia, iar ușile i s-au închis ușile în nas.
Putea să prevină Trump frauda? Probabil că da, prin interzicerea votului prin corespondență sau prin securizarea sa. Puteau fi introduse elemente de securitate, se putea preveni votul multiplu prin obligarea celor care s-au înscris să-și ridice votul, pe semnătură, de la oficii specializate. De asemenea se puteau lua măsuri care să garanteze că cel care votează este cel care are dreptul s-o facă, inclusiv prin supravegherea video la distanță a exercitării votului. Toate aceste acțiuni ar fi îngreunat teribil procesul însă, dacă vrei să votezi din căminul tău, atunci trebuie să poți suferi câteva verificări suplimentare întrucât e crucial ca votul tău să fie corect exercitat.
Nu mai insist. Ce s-a întâmpla s-a întâmplat. Ceea ce vreau să le reproșez susținătorilor lui Trump este că s-au lăsat vrăjiți și și-au pus de bunăvoie vălul cețos peste ochi. Nu poți, totuși, să rămâi atât de orb încât să nu vezi disonanțele grave. Marea problemă a lui Trump – și-aici e vină pe care eu unul nu i-o pot ierta – este aceea că și-a chemat inutil susținătorii la Washington. A făcut-o strict ca să aibă o ieșire „onorabilă” din scenă, pentru a putea spune apoi că, iată, sunt alungat de la președinție în ciuda milioanelor care mă susțin. A ratat-o din cauză că susținătorii săi sunt, în principal, oameni așezați care n-au chef să-și cheltuie inutil timpul și banii pentru spectacole fără sens. Cei mai mulți dintre susținătorii lui Trump au înțeles că meciul e pierdut. Au rămas doar radicalii, cei care credeau orbește că, prin venirea lor acolo se va produce o minune și Trump „va arăta dovezile”, răsturnând situația.
În ciuda așteptărilor, cei veniți au fost puțini. Dacă vreți să înțelegeți ce înseamnă mulți, revedeți ceremonia jurământului lui Obama. De ce se întâmplă așa, e simplu: stânga spală creierele, iar activiștii lor sunt întotdeauna iraționali. Mai mult, electoratul de stânga e format din asistați sociali, fără alt obiectiv în viață decât următoarea cartelă de hrană, următorul cec primit de pomană și următoarea doză. Aceștia sunt masa Partidului Democrat. Ei se strâng fără probleme, se aruncă fără să judece în linia întâi dacă partidul le cere asta. Sunt asemenea spălaților pe creier de către bolșevici sau maoiști.
În ciuda faptului că a urmărit o ieșire demnă din scenă, Trump a primit cea mai mare înfrângere a carierei sale și asta strict din cauza prostiei și fanfaronarismului său. Grupurile sale de susținători au fost penetrate de activiști violenți de-ai democraților: ba BLM-iști, ba Antifa s.a.m.d. Elementele violente au făcut ce știau mai bine, atrăgându-i în capcană pe cei mai înfierbântați dintre susținătorii lui Trump(o minoritate, totuși, în acea masă!). Însă, cu răul făcut și cu mass media pusă pe manipulat nu te poți lupta. În ciuda faptului că protestatarii pro Trump i-au izolat pe cei violenți, ba i-au mai predat și Poliției, retorica e clară: rudimentarii au încercat să dea atacul asupra măreței democrații. Acum Trump, nu doar că nu are parte de o ieșire demnă, dar va fi și subiect al unor anchete penale și, cel mai probabil, o va sfârși în pușcărie.
Cei care ați picat în capcana „Trump eliberatorul”, trebuie să vă gândiți bine că ați trăit într-o iluzie. Trump, într-adevăr, este un bun om de afaceri. Pentru a fi un om bun de afaceri nu-ți trebuie creier, ci instinct! Oamenii buni de afaceri știu să-și „externalizeze” gândirea, s-o predea celor care-o fac mai bine decât ei, iar asta e capacitatea fantastică a instinctului despre care v-am vorbit. Creierul lui Trump, cel care l-a făcut președinte, a fost Steve Bannon. Scoaterea lui Bannon în față a fost prostia teribilă a lui Trump. În mod normal ar fi trebuit ca Bannon să rămână un consilier obscur pe care să nu-l știe nimeni, dar care să facă în continuare strategia lui Trump. Nu s-a întâmplat așa. A fost prostia lui Trump și dorința lui Bannon de a se afirma. Prematură dorință! Dacă avea răbdare, ar fi putut ieși în față în cel de-al doilea mandat al lui Trump.
Lipsit de creier, Trump a mers în bătaia vântului. De aceea democrații și întreg mecanismul subteran au obținut victorii atât de importante împotriva sa. De-aceea Trump, din succes s-a transformat în eșec. Un eșec răsunător pe care voi, cei care l-ați susținut orbește, ar fi trebuit să aveți ochi pentru a-l vedea. Totul a fost cât se poate de transparent, însă voi n-ați vrut să vedeți, fapt care ar trebui să vă dea serios de gândit!
Autor: Dan Diaconu
Sursa: Trenduri Economice