Ca să înţelegeţi cum merg lucrurile pe planetă, cum e cu libertatea economică, cu pieţele libere şi cu progresul, iată o întâmplare recentă. Peste Ocean – unde altundeva – e scandal mare generat de serviciile secrete. Cică niciun oficial al SUA nu ar trebui să folosească telefoane Huawei. În sine ştirea pare una mult prea importantă pentru a putea fi ignorată. Ea vine dinspre servicii şi e multiplicată la absurd de către vuvuzelele media.
Ce să fie? I-au prins pe chinezi iar la furat prin SUA? Încercau să bage vreun virus distructiv la bătaie? OK, dacă-i aşa de ce nu au interzis definitiv telefoanele Huawei? Dacă descoperi o chestiune grosolană ar trebui să o cureţi definitiv.
Căutând o sursă credibilă de informaţii nu am aflat nimic. Totuşi, nu te poţi limita la a acuza pe cineva fără să aduci probe sau, cel puţin, să duci acuzele până la capăt. Întrucât efectiv n-am găsit nimic am săpat şi mai adânc, descoperind lucruri interesante.
Să începem „pe partea economică” – vorba lui Gigi Becali. Huawei era cât pe ce să semneze un parteneriat cu AT&T. Astfel, telefoanele concernului chinez puteau fi vândute la preţ „subveţionat” de către operator, ducând astfel la o creştere puternică a vânzărilor. Din punct de vedere tehnologic, telefoanele Huawei sunt extrem de puternice, luptând de la egal la egal cu liderii mondiali, designul e foarte reuşit, iar preţul mic. Sunt caracteristicile care au transformat Huawei într-o vedetă şi care, cu siguranţă, ar fi crescut teribil vânzările pe piaţa nord-americană. Problema e că, beneficiind de această creştere, Huawei ar fi devenit numărul 2 mondial, imediat după Samsung, lăsând junk-ul Apple cu buza umflată. O asemenea ştire ar fi aruncat în derizoriu acţiunile americanilor, lucru care nu-i putea lăsa nepăsători pe bravii meseriaşi din serviciurile lu’ peşte.
După ieşirea recomandării serviciilor de securitate, contractul dintre AT&T şi Huawei a picat, iar compania va fi nevoită să-şi continue vânzările prin canalul clasic, mult mai greoi. E o dovadă a ceea ce se numeşte în termeni neoliberali „mediu concurenţial”. Adică ori eşti cu serviciile ori te-a luat dracu’. C-aşa-i în piaţa liberă: concurezi cu cine vrei tu, dar nu cu firmele acoperite ale securiştilor!
Săpând şi mai adânc, am găsit o chestie mult mai interesantă. Cea mai fragilă componentă a telefoanelor(recunoscută de toată lumea) este software-ul baseband care e vechi şi asupra căruia planează bănuieli de lucruri necurate. Întâmplător sau nu, zona aceasta era controlată de producătorii procesoarelor baseband. Care producători sunt câţiva: Broadcom, Icera, Intel Mobile Communications, MediaTek, Qualcomm, Spreadtrum şi ST-Ericsson. Dacă vă uitaţi bine la provenienţa acestor firme, veţi înţelege că toţi sunt legaţi de fraţii americani, adică, în mod sigur, pe undeva pe la fiecare, fratele cel mare de la CIA sau NSA şi-a băgat coada. Huawei e diferit faţă de restul producătorilor deoarece are procesorul baseband de la HiSilicon – o firmă pe care o deţine 100% – iar software-ul baseband e scris „in house”. Mai mult, firma s-a dovedit foarte atentă la acest aspect, vânând orice eroare a software-ului. Practic, pentru orice vulnerabilitate descoperită este lansat rapid un patch pentru toate telefoanele afectate(ultimul, care corecta o vulnerabilitate „stack overflow”, a fost lansat în decembrie, la câteva zile de la identificarea sa de către companie!). Lucru pe care nu l-am văzut la concurenţii acestora. Îmi e extrem de greu să cred că software-ul baseband de la ceilalţi e atât de solid, în timp ce cel de la Huawei e varză. Mai ales ţinând cont de funcţionalitatea excepţională a telefoanelor pe care le produc.
Şi-acum să punem treburile cap la cap: se dă un producător de telefoane din China care a reuşit să-şi internalizeze aproape toată tehnologia necesară producerii device-urilor cu pricina, care are o exoluţie explozivă în vânzări, care face inovaţii copiate rapid de ceilalţi(vezi camera duală!) şi care, în plus, face aproape imposibilă ascultarea telefoanelor sale de către incompetenţii din serviciile americane. Puneţi aceasta în balanţă cu eşecul răsunător al Iphone X care vine la pachet cu probleme jenante(tocuchscreen nefuncţional, întârzierea apelurilor primite – probabil din cauza „buclei” cu CIA, buzzing speakers, etc.), dar care are un preţ nesimţit de mare. Cred că o să înţelegeţi unde păcătuiesc chinezii! Păi securist să fii, ce-ai alege între o firmă acoperită de tine, care practic are data center-ul în server-farm-ul NSA şi nişte chinezi care ţin ei cu tot dinadinsul să-şi producă singuri tot, să acopere găurile de securitate şi, mai mult, să vândă tehnologii superioare la preţuri mai mici. Păi unde vă credeţi voi, în capitalism?
Autor: Dan Diaconu
Sursa: Trenduri economice