Par două evenimente absolut diferite însă, așa cum veți vedea, cele două destine se ating, marcând schimbări radicale care stau să vină peste noi. Ucraina, rămasă fără finanțare și fără arme, trage cu greu să supraviețuiască în condițiile în care principalii săi aliați caută să ascundă cât mai artistic mizeria sub preș. După ce picajul localității Marinka, element cheie al frontului de sud, se pregătește Avdiivka. La fel ca și Bahmutul, Avdiivka își trăiește ultimele ore ale destinului ucrainean, rușii curețând intens zona, astfel încât să se asigure liniștea locuitorilor Donețkului. Fără Avdiivka și Marinka, locuitorii din Donețk vor cunoaște pentru prima dată de la Maidan viața liniștită.
Vă veți întreba probabil ce legătură au toate acestea cu Fundația Soros care nu prea a fost vizibilă în conflictul din Ucraina. Legăturile există, dar pentru a le înțelege trebuie să vedem care-s elementele care se schimbă în ceea ce privește organizația comunistă a lui Soros. În primul rând, toată lumea știe că bătrânul Soros se află în anticamera călătoriei spre cazanul cu smoală. Intrat într-o degradare bruscă, Soros a cedat toate pârghiile organizațiilor pe care le controlează fiului, Alexander Soros. Încă de când a fost montat la butoane, Alexander Soros a declarat că organizațiile sale vor face chiar mai multă politică. A fost probabil o alinare pentru bătrânul diavol. Doar că știm bine diferențele dintre declarații și acțiuni.
George Soros vine dintr-o cu totul altă paradigmă. Deviantul face parte dintre cei care sunt capabili să facă bani cu ajutorul propriilor capacități, operând cu ușurință într-o lume complexă. Fiind conectat la piețele financiare, putem spune că acesta ajunsese să aibă instincte perfecte, intuind direcția fără a face calcule prea multe. Cu toate că a dat lovituri teribile pe piață, grosul banilor săi n-au fost produși din speculații, ci din plasamente în titluri subevaluate, din arbitraj și alte instrumente destul de previzibile în ceea ce privește rata de profit. De aceea George Soros n-a avut probleme de asigurare a banilor proprii.
Strategia ONG-urilor sale a fost aparent justificată de optimizarea financiară. Însă, dincolo de bani, bătrânul nebun a vrut să-și pună în practică viziunea comunistoidă despre lume și viață. Din acest punct de vedere, gradul de periculozitate al Fundației Soros a fost unul extrem. Iar asta ați putut-o constata limpede. Spălarea pe creier a unor generații de oameni fără pic de înțelegere a lumii a constituit baza prin intermediul căreia Soros a reușit să dea peste cap nu numai proaspăt cuceritele țări din Estul Europei, ci întreg Occidentul. Coordonarea dintre organizațiile sale și Departamentul de Stat a reprezentat cea mai ticăloasă și întunecată alianță care efectiv a reușit demolarea stilului normal de viață al oamenilor.
Implicarea Soros în Maidanul ucrainean este deja ultra-cunoscută. Acea acțiune a avut rolul de deturnare a destinului istoric al Ucrainei și de prăbușirea definitivă sa; făcea parte din „ideologia Soros”, era perfect coerentă cu doctrina sa. Ceea ce vedem acum este însă dintr-un alt registru.
Dacă George Soros face parte din generația care știa să-și facă banii, fiul Alexander face parte din generația parazită. Pentru a-și liniști tatăl a dat declarația privind implicarea organizațiilor „și mai mult în politică”. În fapt ceea ce se va întâmpla va fi diametral opus. Acțiunile tuturor organizațiilor Soros urmează să fie monetizate. Nu că până acum nu s-a mai întâmplat asta(doar vă aduceți aminte de „activarea” cu privire la exploatarea de la Roșia Montana), dar acum acest mod de acțiune va deveni preponderent.
Ei bine, aici se unesc cele două fire deoarece Ucraina este primul teritoriu în care se va arăta noua față a Organizației Soros. De fapt și-a arătat-o deja. Documentul pe care-l aveți atașat articolului este un aranjament între Ucraina și Alexander Soros prin care Ministerul Agriculturii din Ucraina urmează să transfere pe termen nelimitat 400 km pătrați de teren în vederea depozitării de deșeuri deosebit de periculoase. Este vorba de deșeuri rezultate din industria chimică sau cea farmaceutică a căror stocare este prea scumpă în Occident din cauza reglementărilor cu privire la protecția mediului. Astfel, companii precum Dow Chemical, DuPont, BASF, Vitol, Sanofi sau Evonik Industries vor avea un teritoriu liber pentru deversarea fără probleme și la cost redus a deșeurilor cu probleme. Asta deoarece Ucraina a ales să se auto-otrăvescă. Terenurile eliberate sunt în regiunile Termopil, Hmelnîțkîi și … Cernăuți!!!
Informația bombă a fost făcută public de jurnalistul francez Jules Vincent. Ideea e că asemenea deșeuri nu au capacitatea de o otrăvi strict zonele respective ci, din cauza previzibilei proaste gestiuni, vor avea ca efect răspândirea și în vecinătăți. După ce că Ucraina este gunoiul radioactiv al Europei, urmează ca acum să devină și centrul mondial al gunoiului chimic! Înțelegeți cât de gravă e situația?
E foarte interesant că Plăvanul a plecat la Dubai pentru un discurs găunos de 4 minute referitor la protecția mediului, în timp ce Ciolacu ne tot spune cât de multe a făcut el pentru românii din Ucraina. Asta se petrece exact atunci când americanii urmează să asfixieze Cernăuțiul și împrejurimile cu deșeurile toxice stocate în condiții improprii.
Puteți limpede să înțelegeți din asta că cel mai mare profit îl va avea Soros Junior care, iată, e la prima lovitură de acest tip. Autoritățile ucrainene au cumpărat cu gunoi toxic „cumințenia” organizațiilor Soros de pe teritoriul Ucrainei. E foarte ciudat și faptul că absolut toate zonele pentru care s-a semnat convenția sunt situate în vestul Ucrainei, pe teritoriile care sigur vor rămâne în componența statului eșuat. E greu de crezut că rușii vor fi interesați în aceste zone, astfel încât contractul de deversare a deșeurilor toxice în Ucraina va rămâne în picioare chiar și după terminarea războiului.
E de așteptat ca întreg comportamentul de monetizare efectuat de Fundația Soros să se generalizeze, astfel încât ar cam trebui să ne temem de ce anume s-ar putea implementa inclusiv pe teritoriul României. Ce e mai rău abia începe!
Autor: Dan Diaconu
